bookblog.ro

Artistul face să vibreze sufletul omului

Scris de • 19 December 2016 • in categoria , ,

Titlu: Cartea secretă a Fridei Kahlo
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 206
Traducere:
Numar pagini: 328
ISBN: 978-606-758-471-4
Cumpara cartea

M-am gândit adesea la modul în care îmi aleg cărțile pe care vreau să le citesc. Evident că sunt acelea pe care le aleg pentru că îmi place autorul și atunci ajung să-i fiu cumva devotată și mă interesează evoluția sa, apoi sunt cele care tot răsar în articole pe internet ca fiind ultima găselniță, „cea mai cea” carte a momentului și recunosc că nu sunt imună la acest gen de slăvi deși de-a lungul timpului am învățat să nu mă mai duc cu sacul la pomul lăudat. Cel mai ușor de vândut sunt cărțile în curs de ecranizare pentru că un trailer face cât o mie de cuvinte. Iar în cele din urmă sunt cărțile-cadou, acelea peste care dai fără să știi exact ce ai găsit. Sunt aidoma unui cadou împachetat unde coperta ține loc de înveliș și trebuie să vândă iar blurburile de pe coperta patru sunt echivalentul sunetelor și greutății pe care le simți atunci când agiți cadoul.

„Culoarea este, în general, un mijloc de a exercita o influență directă asupra sufletului. Ochiul este ciocanul care călește. Sufletul este un pian cu multe coarde. Artistul este mâna care, cu ajutorul unei anumite clape, face să vibreze sufletul omului.”
- Kandinski

frida

Așa m-am simțit cu Cartea secretă a Fridei Kahlo scrisă de F.G. Haghenbeck: de parcă mi-ar fi picat un cadou în poală. Nu știam cât o să-mi placă tocmai pentru că nu voiam să merg pe modelul pomului lăudat dar chiar și așa îmi promitea biografie și ficțiune, realism magic, secrete, voiaj de-a lungul istoriei și nu în ultimul rând mâncare, pentru că totul pornește de la Cartea Plantei de Mentă, un carnețel negru care i-a aparținut artistei și în care își notase toate rețetele pe care le pregătea drept ofrandă pentru Ziua Morților și nu numai.

E o carte a cărei greutate fizică este opusă celei generate de povestea Fridei, de periplul ei prin lumea celor vii și a celor morți. Imaginea de pe copertă e mai apropiată de mesaj în sine și promite o lume luxuriantă, exotică dar căreia nu îi lipsește întunecimea unui destin implacabil.

„Nu pictez vise sau coșmaruri, îmi pictez propria realitate” ― Frida Kahlo

Dacă de cele mai multe ori ne dorim un fundal sonor pentru existența noastră, în cazul de față rețetele culinare sunt cele care punctează diversele etape din viața pictoriței. Încă din fragedă pruncie mâncarea ocupa un loc de cinste în viața de zi cu zi, dar mai ales atunci când vine vorba de ofrandele aduse morților. Iar cele două teme, cea a bucatelor îmbietoare și cea a supraviețuirii, sunt cele care răzbat cel mai puternic în amalgamul de culori, senzații, sunete care construiesc o existență remarcabilă.

Pornind de la tânăra copilă afectată de poliomielită, care se încăpățânează să demonstreze chiar de atunci că se poate lua la trântă cu adversitățile vieții, la adolescenta rebelă care încalcă orice reguli și care dorește să studieze arta, viața și amorul, la tânăra care face un pact mult prea costisitor cu Moartea ce i-a bătut prea curând la ușă, drumul Fridei de la copila cu piele negricioasă și fără forme la artista capabilă să-l atragă iar și iar în mrejele sale nu numai pe căpcăunul pofticios și libidinos de Diego Rivera, ci și pe Troțki, Georgia O’Keeffe și mulți alții, arătă un drum asemănător cu al unei comete. O apariție unică, orbitoare, de neuitat.

Și asta reușește să facă cu măiestrie Haghenbeck – să pună cap la cap bucățile din viața lui Kahlo și să ni le vândă asemenea unor tamales la colț de stradă care îți lasă gura apă și-ți fac stomacul să chiorăie de anticipația festinului divin.

Mi-ar plăcea să pot să rezum într-un paragraf viața acesteia și să vă pot arăta cine a fost de fapt și cum se vedea lumea ei din interior, dar nu există paragraf suficient de lung pentru a putea face asta. Iar rezumarea unei vieți extraordinare mi se pare a fi un păcat capital pentru că v-aș lipsi de plăcerea descoperirii și de îmbinarea dintre simțurile umane și transpunerea lor în temele majore ale cărții: auzul și muzica, văzul și arta, pipăitul și dragostea în forma sa cea mai pasională, gustul și mirosul fără de care rețetele expuse și-ar pierde complet farmecul.

Știu că este ușor să căutați pe internet povestea Fridei Kahlo, să bifați punct cu punct marile sale opere sau iubiri. Dar ce încerc să vă spun e că viteza, trecerea în revistă sau inventarierea clinică a unei vieți nu vă va oferi atât de multă satisfacție precum cartea de față.

Și ca s-o spun și mai pe șleau: citiți cartea! Vă va bucura fiecare simț și vă va hrăni atât mintea cât și sufletul.

  • Plusuri

    Îmbinarea dintre ficțiune și realitate, realismul magic la care se face apel pentru a sublinia trecerea dintre cei vii și cei morți, profunzimea personajelor.

  • Recomandari

    Celor pasionați de biografii dar nu atât de obsesivi încât să nu ierte o ficțiune bine plasată.

Categorie: , , | Autor: | Editura:

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro