Titlu: Cuvintele Fraților Grimm
Autor: Gunter Grass
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Alexandru Al. Șahighian
Numar pagini: 376
ISBN: 978-973-46-3636-5

„…îmi imaginez asemenea dispute ca pe un schimb de replici eroicomic efervescent, erudit contra erudit, eschivă după eschivă urmată, eventual, de o directă exclusivă – nu totdeauna temperate de revenirea la seriozitate și nu totdeauna erorile de judecată urmate de-o erată. În închipuirea mea, care elaborează cu plăcere scene pline de energie eruptivă, cei doi aruncă unul într-altul cuvinte precum „edict” și „eden”, „exces” și „erect”, „elen” și „efect”. „Elucubra” îi urmează lui „elucida”. Ceea ce citatele fixează în dicționar pentru eternitate îi entuziasmează sau înveselește.”

Günter Grass a ales ca subiect dominant al memoriilor sale efortul titanic al fraților Grimm, Jacob și Wilhelm, de a crea un dicționar de limbă germană. Construcția unui dicționar este, într-adevăr, o muncă îndelungată și epuizantă, însă modelul de dicționar propus de frați a depășit cu mult asemenea canoane. Pentru fiecare cuvânt, cei doi adună, pe toată perioada vieții lor, citate din opere consacrate. „…o sută șaizeci și cinci de oameni au furnizat citate pentru alcătuirea dicționarului… Iar fișele cuprindeau mai mult de un milion de citate”, concluzionează cei doi frați într-un dialog pe care și-l imaginează autorul. Deși la începutul lucrării, cei doi își imaginează că vor avea de lucru în jur de 10 ani, se va dovedi că moartea îi va surprinde pe amândoi undeva pe la începutul dicționarului.

Istoria creării dicționarului este presărată pe alocuri cu scene din viața autorului. Din păcate, eu nu am citit celelalte două cărți de memorii, Decojind ceapa și Aparatul de fotografiat, așa încât nu pot raporta puțina memorialistică strecurată de autor în roman cu ceea ce a scris anterior. Pot însă să spun că intervențiile nu sunt deloc subtile și, în plus, dacă Grass poate fi acuzat de ceva, nu poate fi acuzat în niciun caz de modestie. După ce am citit Cuvintele fraților Grimm, Günter Grass se află prioritar pe lista mea de lectură din acest an.

Dincolo de istoriile ce pot fi descoperite între paginile cărții, cel mai interesant lucru mi s-a părut structura cărții. Capitolele sunt de fapt literele de care s-au ocupat frații pentru crearea dicționarului. Chiar de la început, cei doi și-au împărțit literele și au început să adune cuvinte și citate. Dar munca asiduă a durat atât de mult, încât au reușit să acopere doar literele A, B, C, D, E și, în final, F, pe care însă Jacob nu a finalizat-o. A murit în 1863, în timp ce lucra la cuvântul Frucht (fruct). Așa încât, capitolele își au izvorul în fiecare din aceste litere, la care se adaugă K, U și Z. Fiecare capitol prezintă câte o etapă a dezvoltării dicționarului (și câte o etapă din trecutul autorului), dar ceea ce este interesant este că există anumite fragmente în care predomină litera respectivului capitol.

Că pentru autor, acest lucru este o realizare, este de la sine înțeles. Ceea ce m-a fascinat însă cu adevărat, a fost traducerea lui Alexandru Al. Sahighian, care reușește ceea ce multor traducători cu siguranță li s-ar părea imposibil: în fiecare dintre capitole predomină cuvinte care încep cu litera tratată. Poate cel mai potrivit exemplu ar fi cel de la litera F, unde prima pagină este de o măiestrie literară care susține afirmația de mai sus: „Pilat se tot frăsiua fără rost, fiindu-i cam frică să decidă și vrând să se fofileze, dar fariseii, fierbând de furie, i-au forțat mâna, la care el a zis: „Fie pe-a voastră”. Și, chiar dacă fiecare literă are parte de astfel de construcții pitorești, Sahighian nu face dovada pregătirii și talentului său literar mai bine decât în nota de la litera K: „De ce konflicte? Pentru că am ajuns la litera K, foarte sărac reprezentată în vocabularul nostru. Și cum germana, pentru a-i cita pe Grimm & Grass, s-a folosit adeseori fluctuant de C și K, cochetând, capricios, când cu o literă când cu cealaltă, am optat la rândul meu pentru tratarea acestui capitol în registru ludic. Cu-atât mai mult cu cât unele cuvinte din română care încep cu C se trag din inițiala K în slavă, greacă, turcă, germană sau maghiară… Dar nu fac operă filologică. Karevasăzikă, după cum se nimerește, C sau K, claie și kăpițe peste grămadă, pe kap tuflite skufe și scufițe – fără canon!”.

Sper ca, după lecturarea acestui volum, cei care nu acceptă critica pe care o fac în multe din recenziile mele „traducătorilor”, să înțeleagă la ce mă refer.

Revenind la carte și la creația lui Grass (și a fraților Grimm), aș aminti cele trei capitole finale. Fiecare în parte are însemnătatea și valoarea lui, evident, însă este de remarcat că obsesia (poate că e un cuvânt cam prea drastic, dar e singurul care mă ajută să exprim ce doresc) autorului pentru frații Grimm îl determină să îi aducă înapoi, imaginându-și interminabile plimbări ale celor doi în parcul Tiergarten, în timpul cărora Grass îi urmărește, îi ascultă, se întâlnește cu ei, iar într-un final, chiar ajung să discute. Este un episod ce nu poate fi neglijat în contextul romanului, având în vedere că, practic, Cuvintele fraților Grimm este o incursiune în istorie într-un moment crucial pentru formarea – și dezvoltarea ulterioară – a limbii germane, pe care autorul o mânuiește cu o măiestrie de invidiat.

• Plusuri

  Pe lângă faptul că este o capodoperă în limba germană, Cuvintele fraților Grimm în traducerea lui Alexandru Al. Sahighian este o capodoperă și în limba română. Romanul este atât de bun încât m-a convins să trec pe lista imediată de lectură toată opera lui Günter Grass.

• Recomandari

  Recomand Cuvintele fraților Grimm celor care apreciază literatura în primul rând din punct de vedere lingvistic. Cei care apreciază opera lui Günter Grass ar trebui să nu rateze acest roman, la fel ca și cei care sunt pasionați de literatura germană.