bookblog.ro

Dincolo de conștiința umană?

Scris de • 2 September 2015 • in categoria

Titlu: Solaris
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2014
Traducere:
Numar pagini: 238
ISBN: 978-606-93637-3-7

Care sunt limitele universului? Dar ale psihicului uman?

Cumpără titlul în engleză

Care sunt limitele universului cunoscut sau nu de om? De ce umanitatea răspunde „provocărilor” din spațiu? Ce sau cine este Solaris? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care volumul Solaris le ridică, într-o manieră încărcată de psihism, filosofie și imaginație. Cine-i vinovat de toate astea? Cine ne-a adus în halul ăsta? Gibarian? Giese? Einstein? Platon? se întreabă în pragul isteriei unul dintre personaje.

Stanislaw Lem creează un timp în care umanitatea descoperă Solaris, o planetă ciudată, guvernată de doi sori. O planetă căreia îi dedică o nouă ramură științifică, solaristica, vreme de mai bine de un secol, fără vreun rezultat concret. Pe această planetă, un ocean creează și distruge în permanență, ridicând semne de întrebare asupra capacității sale conștiente de a influența existența Solarisului în sine. Pe o stație dezvoltată pentru a cerceta toate aceste aspecte ajunge psihologul Kris Kelvin, doar pentru a fi pus față în față cu sine și cu figura femeii iubite, care s-a sinucis pe Pământ, cu mult înainte. Acesta este doar începutul, bineînțeles. Fiecare dintre cei trei membri ai echipei de cercetare își are proprii „scheleți în dulap”, iar oceanul pare să „știe” cum să îi transforme în ceva teribil și palpabil.

Tensiunea se contruiește încă din primele pagini, Kelvin ajungând în haos și neînțelegând nimic. Narațiunea la persoana I contribuie la psihoza generalizată pe care scriitorul o „presară” cu descrieri, adesea prelungite fără o miză reală, adesea pline de substanță. Și relaționarea dintre Kelvin și celelalte personaje devine la fel de bizară precum existența pe Solaris, fiecare contribuind la „nebunia” celuilalt, doar pentru a se afunda mai tare în necunoștință, frică, durere.

Solaris devine, astfel, o scriere cu puternice influențe filosofice, proiecția într-un univers atemporal făcând cu atât mai puternice întrebările pe care le-am subliniat încă de la primele rânduri. Scriitorul reușește să creeze tensiune și să arate limitele psihicului uman, însă deschide multe fire narative, doar pentru a le lăsa în suspensie, ceea ce slăbește din forța inițială. Îmi plac scrierile cu final deschis, prin care tu ești cel care trage concluziile, dar în cazul Solaris avântul narativ pare să se piardă. Cu toate acestea, limitările fiecăruia dintre personaje, cât și zonele oarbe abordate din perspectiva subiectivă a psihologului Kelvin subliniază însăși orbirea umanității în fața a ceea ce nu poate eticheta.

  • Plusuri

    Relațiile dintre personaje, modul în care se dezvoltă fiecare personaj și trăirile acestuia, universul creat.

  • Minusuri

    Capetele narative dezlânate, descrierile prelungite fără o miză narativă reală.

  • Recomandari

    Pasionaților de SF, psihologie și thriller.

Categorie: | Autor: | Editura:

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro