bookblog.ro

Misterul camerei de la mansardă

Scris de • 21 May 2012 • in categoria

Titlu: Enigmă la mansardă
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2012
Numar pagini: 251
ISBN: 978-606-579-326-2

Enigmă la mansardă este un roman poliţist, despre o crimă cu cinci suspecţi. Până în ultimele pagini, fiecare dintre suspecţi pare la fel de capabil şi de dubios ca toţi ceilalţi. Şi, ca de obicei, vinovatul este cel la care te aşteptai cel mai puţin, deşi în sinea ta ştiai deja că ceva este în neregulă cu personajul respectiv.

Vi-i amintiţi pe maiorul Cristescu şi pe locotenentul Azimioară? Personaje nelipsite din seria Melaniei, aceştia apar şi în Enigmă la mansardă, chiar dacă acesta nu este un roman din seria respectivă.

Spuneam în O toaletă a la Liz Taylor că seria Melaniei este preferata mea. Cu toate acestea, mereu mă surprinde câtă plăcere îmi face să citesc un roman care nu este conex cu altele, cum a fost Poveste imorală, cartea cu care am început pasiunea pentru Rodica Ojog. Doar pentru că motanul Mirciulică nu este prezent, pentru că nici o bătrânică cu ochii albaştri nu mănâncă bomboane fondante sau pentru că nu râzi cu lacrimi la fiecare trei pagini, nu înseamnă că nu ai găsit tot un roman foarte bun.

Enigmă la mansardă încearcă să rezolve misterul unei crime petrecute într-o casă cu 5 invitaţi. Partea mea preferată din roman este începutul lui, pentru că totul se desfăşoară exact ca într-o piesă de teatru: cronotop restrâns, replici multe şi dezvoltări extinse ale personajelor. De fapt, pe fiecare pagină îmi imaginam dramatizarea poveştii – cum ar arăta decorul, cum ar arăta actorii, cum ar fi adaptat totul pentru teatru. Şi ar da foarte bine. Şi în film, şi în teatru.

În continuare personajele se dezvoltă surprinzător de mult, nefiind totuşi un roman la fel de aruncat în lumea interlopă precum altele. Cititorul are de ales dintre o soţie, un amant, un fiu, o cumnată şi un prieten drept criminali. Sau un servitor, un traficant şi alţi dubioşi care se ivesc mai târziu în acţiune. Dar aceştia nu se aflau în casă în intervalul de două minute în care maiorul ştie că s-a petrecut crima.

Aţi citit Misterul camerei galbene? Este un roman poliţist genial, scris de Gaston Leroux. Genul de roman fără rezolvare, deoarece o infracţiune fusese comisă într-o cameră încuată pe dinăuntru. Enigmă la mansardă mi-a adus aminte de Misterul camerei galbene, în special prin rezolvarea crimei, în ultimele pagini. Vă las să-l descoperiţi singuri.

  • Plusuri

    Construcţie damaturgică

  • Minusuri

    Mai puţin amuzant decât alte romane de-ale autoarei

  • Recomandari

    Fanilor Ojog, romanelor care pot fi uşor dramatizate

Categorie: | Autor: | Editura:

Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. iuli spune:

    Si eu tot cu “Poveste imorala” mi-am inceput pasiunea pentru aceasta magnifica autoare. Am “devorat” seria Melania- dar am citit cu fascinatie si alte carti si sunt convinsa ca nici aceasta nu ma va dezamagi.

    raspunde

  2. Daniel spune:

    Mulţumesc foarte mult de review, îmi aminteşte foarte bine de cartea “Colecţionarul” de James Foux, se aseamănă puţin ceea ce mă face să cred ca sursă de inspiraţie are elemente comune.

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro