Titlu: Aventuri din lumea afacerilor
Autor: John Brooks
Rating:
Editura: Litera
Anul aparitiei: 2016
Numar pagini: 432
ISBN: 978-606-33-0317-3

Lumea business-ului este plină de neprevăzut. Dacă o iei pe drumul antreprenoriatului, practic pleci în necunoscut. Un fel de Business Wonderland plin de capcane sau experiențe nebunești, din care vei ieși în orice caz... schimbat. Cartea Aventuri din lumea afacerilor prezintă ambele fețe ale monedei. Atât poveștile de succes, cât și eșecurile răsunătoare. 

Cum s-au produs minunile și cum s-au petrecut eșecurile? 

Practic, nu există o rețetă clară, bine definită. Pentru că piața este atât de schimbătoare, iar trendurile au o viață atât de scurtă, iar competiția e atât de acerbă. Deseori, succesul unei afaceri a avut un context norocos. Alteori, succesul a venit doar după foarte foarte multă muncă și sacrificii.

Eșecurile au apărut însă și după multă implicare și nopți nedormite. Uneori fiind favorizate de încăpățânarea unor personaje cheie, care au tras afacerea în jos din orgoliu pentru ideile lor. Brooks prezintă astfel de povești dintr-o perspectivă comico-critică. Știe unde să dea haz întâmplărilor și unde să puncteze greșelile majore, cu repercusiuni pe termen scurt sau lung.

În carte găsim spre exemplu povestea de succes a companiei Xerox. Inițial o mică firmă producătoare de hârtie fotografică, a crescut enorm prin ambiția câtorva oameni care și-au pus la bătaie veniturile personale.

La polul opus găsim și istoria modelului Edsel al companiei Ford, care a devenit un simbol popular pentru ideea de eșec comercial. Brooks prezintă foarte detaliat istoria acestuia, poate tocmai pentru a arăta procesul minuțios al creării și scoaterii lui pe piață.

Fabricarea modelului Edsel a fost învăluită în mister. Creatorii lui au păstrat cea mai mare discreție ori de câte ori venea vorba de designul acestuia. Discreție cu tente de comic absurd.

„În timp ce modelul E-Car se afla în stadiu de proiectare în atelierul companiei Ford, situat, la fel ca birourile administrative, pe domeniul companiei de la Dearborn, în afara oraşului Detroit, proiectul s-a realizat în secret (inutil, de altfel), într-o atmosferă melodramatică, atmosferă în care sunt învăluite de obicei astfel de proiecte în industria fabricării de automobile: atelierul era prevăzut cu o broască care putea fi înlocuită în 15 minute în cazul în care cheile de la uşa atelierului încăpeau pe mâinile inamicului; sediul era păzit zi şi noapte, iar un telescop observa la intervale regulate de timp zonele înalte ale domeniului, în care s-ar fi putut aciua curioşii.

(Toate aceste măsuri de precauţie, deşi inspirate, sunt sortite eşecului deoarece nu constituie măsuri de apărare împotriva unui cal troian în varianta din Detroit, şi anume proiectantul, a cărui trădare cu zâmbetul pe buze permite companiilor rivale să supravegheze îndeaproape noile proiecte ale competitorilor lor. Desigur, singurele conştiente de acest lucru sunt chiar companiile rivale, însă trădarea le ajută să-şi scoată banii din promovarea noului tip de automobil.)

De două ori pe săptămână, Krafve făcea drumul până la atelier cu capul în jos şi evitând zonele înalte ale domeniului unde se consulta cu Brown, verifica stadiul lucrărilor şi oferea sfaturi şi încurajări.”

O altă muncă a lui Sisif a fost făcută în ceea ce privește alegerea numelui.

Ford a investit prea mult timp și prea mulți bani pentru botezarea mașinii, ca să se întoarcă în cele din urmă la una dintre primele propuneri: Edsel, de la Edsel Ford, fiul lui Henry Ford și președinte al Companiei Ford Motor din 1919 până în anul morții sale.

Au apelat la o agenție care a făcut adevărate sondaje de opinie în ceea ce privește potențiale nume pentru respectivul autoturism. Ulterior, aceasta s-a prezentat cu o listă de 6,000 de posibile denumiri, făcându-l pe unul dintre superiorii Ford, Ernest Breech, să spună disperat: “V-am angajat să îmi propuneți un nume, nu 6,000!” 

Un alt membru al firmei i-a propus neoficial poetei Marianne Moore să contribuie la această epopee și să vină cu potențiale denumiri pentru mașină. Lucru pe care aceasta l-a făcut, într-un stil, bineînțeles, poetic, variantele ei sunând lirico-emfatic: „Utopian Turtletop," „Pastelogram," „Turcotinga," „Resilient Bullet," „Andante con Moto" și „Mongoose Civique". 

Iar suma de bani investită în realizarea și promovarea acestui model auto a fost, se pare, de 5 (cinci!) ori mai mare decât cele 50 de milioane de dolari investite de Kaiser Motors.

Aceștia au spus ulterior: „Ne-am așteptat să aruncăm 50 de milioane de dolari în iazul industriei automobilistice, dar nu ne-am așteptat să dispară fără să tulbure nici un pic apele...“ Cu toate acestea, Ford a continuat să meargă la drum încăpățânat, în ciuda contextului nefavorabil pentru industria auto de după cel De-al Doilea Război Mondial.

Cartea vine și cu alte povești din lumea afacerilor, întrebarea este însă dacă acestea pot servi drept exemplu. În principiu, nu. Nu cred. Pe de o parte se poate spune că se învață din greșelile din trecut. Însă atunci când vine vorba de afaceri și de o piață atât de instabilă, nimic nu e sigur. Și nimic nu e sortit eșecului sau succesului din start.

În orice caz însă, cartea oferă o porție savuroasă din istoria business-ului. Nu trebuie să fiți antreprenori pentru a intra în sfera voastră de interes. Și nici nu e nevoie să aveți în plan deschiderea unei afaceri. Eu cel puțin sunt atrasă de tot ce înseamnă „bazat pe fapte reale”. Tot ce înseamnă mărturii de viață, întâmplări din trecut. Fiindcă deseori ai nevoie și de o porție de real și concret, nu doar de ficțiune și imaginație.

• Plusuri

  Stilul comico-ironic în care sunt prezentate poveștile de afaceri.

• Minusuri

  Cifrele, detaliile financiare în care te poți pierde destul de ușor dacă nu ești familiarizat cu domeniul.

• Recomandari

  Nu doar antreprenorilor sau oamenilor de business. Ci tuturor celor interesați de povești de viață din lumea brandurilor/a companiilor/a bursei.