Titlu: Regina adevărată
Autor: Erika Johansen
Rating:
Editura: Trei
Anul aparitiei: 2015
Traducere: Laura Sandu
Numar pagini: 536
ISBN: 978-606-719-169-1

„Regina Glynn – Kelsea Raleigh Glynn, cea de-a șaptea Regină a Ținutului Tearling. A mai fost cunoscută și drept „Regina Însemnată„. Crescută de Bartholomew (Berry cel Bun) și de Carlin Glynn. Mamă: Regina Elyssa Raleigh. Tatăl necunoscut: pentru speculații, a se vedea apendicele XI. „Istoria timpurie a regatului Tearling„, relatată de MERWINIAN”

Cumpără titlul în engleză

Regina adevărată este un roman care te ține cu sufletul la gură. Subiectul, destul de des întâlnit în literatura SF – o societate post-apocaliptică aflată în plin ev mediu mai mult sau mai puțin întunecat și care este pe punctul de a se schimba radical – este oarecum lipsit de spectaculozitate, însă autoarea reușește să construiască o saga extrem de atractivă prin introducerea unor elemente inedite, care țin de domeniul fantasy. Majoritatea celorlalte cărți SF cu acest subiect pe care le-am citit amintesc în permanență, aproape obsesiv, de perioada dinainte de catastrofa care a rupt complet legătura cu trecutul – Căderea în Cantică pentru Leibowitz, Urgia în Marile descoperiri The Great White în The Obernewtyn Chronicles – însă Erika Johansen amintește doar rar de respectivul eveniment, pe care îl numește Trecerea. Prea multe nu aflăm despre el. Și este un lucru bun, pentru că permite cititorului să se concentreze pe evenimentele contemporane acțiunii.

Personajele

Acest prim volum concentrează doar câteva personaje principale, nu foarte pretențios elaborate, dar foarte bine conturate: o regină care se uimește și pe ea însăși cu calitățile pe care le are și care acționează cu dorința de a șoca, de a face ceea ce nimeni nu se așteaptă să facă –și reușește – gărzi de corp care preferă să o sfideze și să nu o ia în serios, cel puțin nu înainte de a se dovedi demnă de colaborarea lor nemijlocită, și dușmani mai mult creionați, conturați în special cu ajutorul legendelor și al zvonurilor. Mai există și norodul, personaj colectiv care nu știe foarte multe, acționează după cum i se dictează și răspunde neîntârziat la chemările noii regine.

Nu am reținut foarte bine toate aceste personaje – cu excepția Reginei, evident – tocmai pentru că sunt destul de vagi, destul de slab elaborate. Iar acest lucru – o scăpare a autoarei care a preferat să se concentreze mai mult pe acțiunea pe care a conceput-o? – este oarecum o enigmă pentru mine deoarece autoarea are puterea de a crea personaje memorabile, avându-i în vedere pe Bartholomew (Berry cel Bun) și pe Carlin Glynn, care nu apar decât în câteva pagini la început și în amintirile reginei. Cu toate astea, cei doi sunt, probabil, cele mai bine dezvoltate personaje din roman.

Acțiunea

Romanul aduce puțin cu saga Cântec de gheață și foc, deși tonul este mult mai optimist, mor mult mai puține personaje iar cantitatea de sânge care curge de pe urma acestor morți este mult mai mică. Erika Johansen are totuși o putere similară cu cea a lui George R.R. Martin de a transpune complet cititorul în lumea creată de ea. Comparația de pe coperta 4 cu Jocurile foamei mi se pare cel puțin deplasată.

Atunci când, la începutul volumului, facem cunoștință cu Kelsea Glynn, o fetiță răzgâiată, dar educată sever, nimic din ceea ce se întâmplă nu pare a anunța anvergura pe care o poate lua acțiunea pe parcursul desfășurării ei. Totul pare redus la scară mică. Dar apoi, odată cu plecarea, odată cu ruperea de un trecut pe care abia dacă reușim să-l întrezărim, evenimentele cresc în volum, se expandează până aproape de explozie și aduc cu ele posibilități nenumărate. Evident, așa cum spuneam, autoarea alege calea cea mai simplă, cea a șocantului, a uimitorului, aceasta fiind de altfel o rețetă care rar dă greș.

Continuarea

Și, parcă pentru a asigura cititorul că a ales chiar o rețetă, finalul este suficient de liniștitor încât să ai senzația că ai citit un roman închegat, dar și destul de anticipativ încât să aștepți următorul volum – care, de altfel, se numește The Invasion of the Tearling, ceea ce în traducere ar trebui să fie Invazia ținutului Tearling.

• Plusuri

  Regina adevărată este un roman de aventuri fantasy, plasat într-un ev mediu ușor diferit de cel pe care ni-l relatează nouă istoria și care are o putere de acaparare deosebită. Va ține cititorul cu sufletul la gură pe toată durata lecturii

• Minusuri

  Personajele lasă de dorit. Fiind un roman complex, o trilogie, mă așteptam ca dezvoltarea lor să fi fost pe primul loc în prioritățile autoarei, dar acest lucru nu este valabil, din păcate.

• Recomandari

  MINUSURI
  Personajele lasă de dorit. Fiind un roman complex, o trilogie, mă așteptam ca dezvoltarea lor să fi fost pe primul loc în prioritățile autoarei, dar acest lucru nu este valabil, din păcate.

  Regina adevărată nu este un substituit pentru Cântec de gheață și foc, dar nu cred că sunt deplasat dacă îl recomand celor care au apreciat monumentala saga a lu George R.R. Martin. Este și un roman – o trilogie – pe care ar savura-o cu siguranță și fanii genului SF și Fantasy.