bookblog.ro

Proveniența. Sau două povești care au nimic și totul în comun

Scris de • 21 August 2015 • in categoria

Titlu: Un apartament la Paris
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2015
Traducere:
Numar pagini: 404
ISBN: 978-973-689-952-2
Cumpara cartea

„- Veșnic practica madame Vogt. La urma urmelor, ce contează? Asta-i viața, efemeră, trecătoare. Chiar dacă ceva dispare, nu înseamnă că nici n-a fost.”

Cumpără titlul în engleză

Dacă v-ați dat vreodată într-un roller coaster atunci vă e familiară senzația aia de anticipație în timp ce urcați panta, urmată de momentul culminant în care ajungeți în vârf și aveți parte de o priveliște grozavă, ca în următoarea clipă stomacul să vă ajungă în gât în timp ce trenulețul o ia vertiginos la vale. Cei mai slabi de înger ar vrea ca totul să se oprească, să ajungă mai repede la drumul lin de la final, iar când ajung coboară buimăciți, neștiind dacă slalomul sus în jos și înapoi a fost o minunăție sau e o experiență pe care nu ar mai trebui să o repete.

Un ap 1
Cam așa m-am simțit în timpul lecturii primului roman al lui Michelle Gable – Un apartament la Paris. Am trăit anticipația cot la cot cu experta în mobile continentale, April Vogt.

Când a dat cu ochii de apartamentul uitat de lume timp de șaptezeci de ani, ticsit până la refuz cu tot felul de comori de dinainte și din timpul Belle Epoque amândouă am vrut să aflăm rapid cine a putut să adune atâtea într-o viață și mai ales care e povestea provenienței lor – cine a creat mobilele sau operele de artă, cine le-a dăruit cui și cu ce prilej?

M-am bucurat de priveliștea spectaculoasă atunci când jurnalele Marthei de Florian, eroina pasionată de lux și una dintre faimoasele demimondene ale Parisului secolului XX, și-au făcut apariția, fiind ferm convinsă că lumea ei va seduce prin personaje și locuri, prin personalitățile marcante ale secolului trecut cu care s-a intersectat.

Ca apoi să ajung să resimt coborârea într-o viață sentimentală întortocheată și totuși simplă în care femeia-fetiță nu se poate decide în ce direcție să o apuce – să aleagă calea iertării și să întoarcă o nouă pagină în viața de cuplu sau să finalizeze pendulările emoționale cu un divorț și încă o fugă spre alt oraș sau altă țară? Pentru că în fond romanul îi aparține mai mult lui April decât lui Marthe, deși viața sa e condensată în câteva luni în timp ce a barmaniței de la Folies Bergeres se întinde pe decade întregi.

Concluzia de la finalul cursei cu roller coasterul literar am tras-o abia la final, cel puțin pe cea definitivă, nu cea exasperantă la care ajungeam după încă un capitol de „se împacă sau se despart”. După suișuri și coborâșuri cartea lui Gable ajunge să-și găsească ritmul și să spună povestea fără ocolișuri sau trageri de timp inutile, rezolvând pe rând toate problemele care păreau să tărăgăneze – fie că se referă la căsnicia lui April, licitația de la Sotheby’s sau arborele genealogic a lui Marthe și ce grad de rudenie este între ea și moștenitoarea bunurilor.

un ap 2
Parisul începutului de secol XX, cu Salonul Internațional, Maxim’s, Cafe Zephyr, Opera Garnier, Place Pigalle și personajele sale pestrițe mi-au captat atenția și au reprezentat și motivul pentru care am vrut să citesc ficțiunea ce pornește de la un caz real, cel al apartamentului uitat de timp. Problemele sentimentale ale lui April au fost mai greu de digerat până în clipa în care mi-a picat fisa - viața altuia privită din afară e simplu de judecat, mai ales când privitorul e mai tranșant de felul lui și mai puțin axat pe impactul emoțional pe care îl are înșelatul într-un cuplu, vina sau distanțarea partenerilor. Mi-a luat și mie cam cât i-a lui April ca să facă lumină în mintea și inima ei și să pricep cât de dezordonată e viața și cât de mult se pot complica lucrurile când bilanțul sentimental se face pe două continente și fusuri orare diferite. Așa că din impresia inițială cum că poveștile par a fi scrise de două autoare diferite – o alta Sandra Brown și una cu simț critic și estetic deosebit și cu talent în a își ține cititorii în șah – am ajuns să recunosc că ambele sunt două fațete ale aceleiași monede și că nu se dezic una de alta ci se ajută și se susțin reciproc atunci când creează pânza narativă.

  • Plusuri

    Imaginea Parisului și în trecut și în prezent. Belle Epoque-ul cu strălucirea și extravaganțele lui. Felul în care ajung să se unească cele două povești și să pună într-o altă lumină tot ce citisem până atunci.

  • Minusuri

    Traducerea șchiopătează pe alocuri. Iar indecizia lui April ajunge să fie enervantă până își găsește rezolvarea.

  • Recomandari

    Curioșilor. Visătorilor. Indecișilor. Pasionaților de istorie a artei, a vremurilor, a oamenilor și locurilor. Sentimentalilor romantici care cred că dragostea învinge totul, chiar dacă se mai împiedică și cade.

Categorie: | Autor: | Editura:

Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. Andrei spune:

    Dupa ce am citit alte doua recenzii pentru aceasta carte… dupa recenzia citita aici m-am hotarat, o cumpar :D

    raspunde

    • Calina Matei spune:

      Andrei ma bucur sa aud asta :-) . Poate dupa ce o citesti revii cu un comentariu sa-mi spui daca ti-a placut Parisul lui Marthe / April

      raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro