bookblog.ro

Responsabil cu dezastrele, caut fericire

Scris de • 13 May 2014 • in categoria

Titlu: Duşmanul poporului
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2014
Traducere:
Numar pagini: 352
ISBN: 978-973-724-734-6
Cumpara cartea

Dacă ţi se întâmplă des să ai impresia că provoci dezastre peste tot pe unde ajungi, s-ar putea să-ţi intuieşti statutul de Obiect Alfa. Pe lângă asta, s-ar putea ca pe urmele tale să se afle o armată de prognozişti sociali, calculând impactul fiecărei mişcări pe care o faci, la nivel global.

Maksim Terentievici Ermakov este un tip banal, puţin mai distrat decât majoritatea cunoscuţilor săi, dar nerăbdător să se încadreze în normele sociale conform cărora cu o maşină, un apartament de două camere, o soţie şi un copil ai bifat tipul de fericire accesibil clasei de mijloc şi nu-ţi rămâne decât să te orientezi către studierea aprofundată a ofertelor de pensii private. Faptul că majoritatea ideilor par să îi zboare din minte imediat cum le-a auzit, nu îl nelinişteşte, iar sărăcia şi amărăciunea părinţilor i se par un fel de istorie personală care trebuie ascunsă şi uitată complet, pentru alungarea ghinionului.

Anticipând realizarea micilor visuri, Maksim lucrează în marketing, ca brand manager al unei ciocolate de calitate slabă, se dovedeşte aproape întotdeauna pasiv în relaţiile cu sexul opus, se gândeşte neîncetat la Toyota lui (pomenită de cel puţin treizeci de ori în roman). Acuzat că face reclamă unui produs de calitate inferioară, se justifică prin faptul că rezultatul muncii sale are valoare intrinsecă: publicul plăteşte pentru mesajul care l-a sedus, chiar ştiind, din experienţă, că în spatele ambalajului nu va găsi un gust pe măsură.

Momentul în care „prognoziştii sociali” îl informează că anumite unde emise de creierul său stimulează seismele, tsunamiurile şi chiar actele de terorism, îi provoacă iritare în locul dorinţei de sacrificiu recomandată de misterioşii vizitatori. Timpul jertfelor pentru binele majorităţii s-a încheiat, iar protagonistul capătă vitalitate în apărarea dreptului la egoism, declarat fundamental generaţiei lui.

Refuzul sacrificiului personal este încuviinţat prin eşecul grupării creştine întâlnite aşa-zis întâmplător de Maksim, dar şi prin opţiunea autoarei de a-i oferi personajului, pentru o vreme, tot ceea ce a îndrăznit el să îşi dorească. Antiutopică, naraţiunea nu favorizează, într-un final, niciuna dintre părţi.

De la un capăt la altul, se simte vigilenţa scriitoarei de a nu permite romanului său din 2010 să devieze de la ceea ce ar putea deveni literatură clasică. Marile teme (dragostea, singurătatea, moartea) sunt prezente pe fundalul ca de nisip mişcător al metropolei contemporane. Vocea narativă pretins imparţială favorizează totuşi un anume mod, inteligent-sensibil, de cuprindere a fenomenelor pe care nu le poţi influenţa.

  • Plusuri

    Afecţiunea scriitoarei faţă de personajele centrale se vădeşte prin sclipiri neaşteptate ale acestora, descrise, altfel, drept indivizi foarte uşor de trecut cu vederea.

  • Minusuri

    Bunicul lui Maksim i se arată protagonistului în timpul unor halucinaţii un pic cam extinse, incluzând referiri la era comunistă care subliniază exagerat paralela acesteia cu prezentul începutului de secol XXI urmărită de-a lungul romanului.

  • Recomandari

    Cititorilor de literatură rusă clasică - în special Dostoievski, Goncearov şi Bulgakov, la care Slavnikova face aluzii uşor depistabile; celor pe care nu îi deranjează o doză de paranormal într-un roman care ar fi funcţionat şi în lipsa acestuia.

Categorie: | Editura:

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro