Titlu: Sfârtecări
Autor: Niall Griffiths
Rating:
Editura: Pandora M
Anul aparitiei: 2010
Traducere: Ciprian Şiulea
Numar pagini: 704
ISBN: 978-973-88901-2-1

Ţara Galilor este tărâmul fermelor idilice, al câmpurilor împânzite de oi şi al pensiunilor pentru cei în căutarea marginilor lumii. Aşa, cel puţin, ne-ar da de înţeles ghidurile turistice. Romanul de debut al lui Niall Griffiths oferă o perspectivă mai puţin îmbietoare, dar mult mai alertă şi mirosind a realitate.

Pentru cei mai mulţi dintre noi, Ţara Galilor reprezintă o fărâmă neglijabilă a Regatului Unit şi o destinaţie turistică mai degrabă exotică, de încercat după ce ne-am plictisit de sejurul clasic la mare sau la munte. Multe dintre personajele cărţii de faţă au ajuns în Aberystwyth, un orăşel galez de coastă, în ipostaza de turişti. Împotmolirea lor acolo are ceva din vlăguirea care-l ţintuieşte pe Hans Castorp în muntele vrăjit. Punctul comun al acestor personaje este dependenţa de droguri sau de alcool; mai presus de personalitatea fiecăruia se află nevoia de a obţine următoarea doză.

Despre dependenţii de stupefiante s-a mai scris, iar Niall Griffiths nu aduce inovaţii spectaculoase în abordarea subiectului. Povestea este narată succesiv de fiecare dintre membrii unui grup de prieteni de circumstanţă. Unul dintre aceştia observă că „oamenii spun adesea că prietenii ţi-i alegi, da’ io nu sunt foarte sigur de asta; uneori e ca şi cum te trezeşti pur şi simplu unu’ lângă celălalt, ca lucrurile care sunt aruncate de valuri pe plajă.” După ce reuşeşti să treci peste faptul că indivizii ăştia aruncaţi laolaltă menţin un discurs despre autodistrugere pe parcursul a vreo 700 de pagini, te vei trezi din ce în ce mai prins în mrejele lui Niall Griffiths.

Dacă până acum dependenţii de droguri erau portretizaţi clişeic drept locuitori ai metropolelor, Sfârtecări trece dincolo de imaginea contemporană idealizată a zonelor rurale. Turiştii vin în preajma Aberystwythului „să vadă sate mici şi ciudate, munţi şi lacuri şi poate să vadă care sunt preţurile cabanelor de vacanţă şi ce văd? Nişte sperietori de ciori care aleargă prin pădure – cad – borăsc...”. Însă, conform observaţiei amare a unuia dintre protagonişti, aceia ce se întorc acasă după sejurul rustic nu au văzut, în fond, decât ceea ce au vrut să vadă: dincolo de suprafeţele văruite în alb ale căsuţelor, sărăcia, incestul, fabricile de droguri şi bombe, violenţa şi abuzurile de tot felul rămân vizibile doar pentru cei implicaţi direct în ele.

În jur de zece naratori se perindă prin faţa ochilor tăi, convingându-te, încetul cu încetul, că portretul-robot al dependentului (sau al viitorului dependent) de droguri e o utopie. Nivelul material, social, intelectual şi starea emoţională variază drastic de la un personaj la altul. Energicul Paul contrastează cu depresiva Maggie, violentul Roger cu fricosul Malcolm, naţionalista Sioned cu Liam, cel ce fuge de originile sale irlandeze; cultura generală impresionantă a lui Colm îi zăpăceşte pe toţi ceilalţi. Totuşi, pe măsură ce povestea avansează, distincţiile se şterg: grupul de prieteni se transformă într-o masă amorfă de foste inteligenţe şi voinţe, ţinute acum laolaltă de respingerea unanimă a lumii exterioare. De aici paralela subtilă a autorului între astfel de grupuscule umane şi conglomeratele stâncoase ale peisajului insular.

De ce ai citi cartea asta? Pentru a fi confruntat, iar şi iar, cu simplul fapt că suntem incapabili să ne dăm seama ce ne-ar salva pe noi înşine şi, văzând limpede ce i-ar salva pe cei din jur, incapabili să le transmitem soluţia? Pentru a înţelege de unde se trage lipsa de motivaţie şi placiditatea unei anume generaţii? Pentru a vedea dincolo de superlativele ghidurilor turistice sau pentru concluzia gen Trainspotting? Nu căuta în ea vreo revelaţie ultimă. Nu te apuca să numeri de câte ori apare cuvântul „oi”. Citeşte-o dacă mai ai spaţiu mintal şi răbdare pentru o duzină de amărâţi imaginari.

• Plusuri

  Numărul impresionant de perspective naratoriale, contrastul dintre subiectul grav şi tonul lejer, ritmul alert al naraţiunii.

• Recomandari

  fanilor Irvine Welsh, Chuck Palahniuk, Jack Kerouac.