bookblog.ro

Winnie, melcuşorul cel grăbit

Scris de • 11 April 2010 • in categoria

Titlu: Winnie, melcuşorul cel grăbit
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2007
Traducere:
Numar pagini: 28
ISBN: 978-973-88438-6-8

Cu siguranţă, melcii sunt nişte animale fascinante pentru copii, din moment ce avem cântecele, poezii şi cărţi întregi despre melci, asta dacă nu punem la socoteală şi desenele animate în care nevertebratele, care-şi poartă casa în spinare, joacă roluri principale. Winnie, un astfel de melc-vedetă, echipat cu tricou şi cu un coş cu merinde, porneşte dis-de-dimineaţă, agale, într-o călătorie de vacanţă. Pe drum, i se alătură mai mulţi prieteni, care, fără să ţină seama de lentoarea obişnuită a melcilor, îl lasă pe Winnie în urmă. Chiar dacă s-a grăbit inutil să ţină pasul, melcuşorul descoperă apoi că lentoarea are avantajul contemplaţiei, al liniştii şi al introspecţiei. Morala este cât se poate de simplă şi ar trebui distribuită sub formă de fluturaşi tuturor mamelor din parcuri, care nu mai încetează in a-şi compara copiii: fiecare are ritmul lui şi asta nu e neapărat un lucru rău, ba dimpotrivă nu foloseşte nimănui strădania de a-i imita pe ceilalţi, important este să rămâi tu insuţi.

La inceput nu mi-a plăcut cartea despre Winnie, dar fetiţa mea m-a învăţat să privesc cărţile pentru copii prin ochii ei. Mie nu-mi plac versurile lungi şi lipsite de ritm, versuri care probabil sună mult mai bine in germană, la fel ca şi titlul original al cărtii, Winnie weile sehr in eile, dar copilul nu a avut nicio dificultate in a le reţine. Pe mine m-au surprins numele celorlalte personaje precum Fridolin, Gertrude, Zickenbart, ea le gaseşte nostime şi se distrează stâlcindu-le. Eu credeam că ilustratia este cam colţuroasă, simplistă şi tonurile de maro, gri sau verde închis mult prea sumbre, totuşi un copil de 3-4 ani ar desena cam la fel norii, frunzele şi picăturile de ploaie. Chiar şi un adult care nu se pricepe să deseneze se poate amuza copiind ilustraţiile cărţii alături de copil, şi expoziţia de perete cu Winnie şi prietenii săi a avut un succes uriaş.

Ca şi alte cărţi îndrăgite, Winnie, melcuşorul cel grăbit a stat seri la rând pe noptieră şi a fost recitită de zeci de ori. Acum o ştim pe de rost, am învăţat să desenăm melci, broaşte şi cârtiţe cu ochelari pentru orbi, dar mai am de răspuns la o ultimă întrebare încuietoare: "Mama, Winnie este băiat sau fetiţă?"

Scris de Ana Tatu

    Categorie: | Autor: | Editura:

    Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

    1. Pingback: In no man’s land « About Eva

    2. alin spune:

      “Fiecare cu ritmul lui” – exact, trebuie sa avem fiecare incredere in ceea ce suntem, nu trebuie sa ne comparam mereu cu altii; la fel de important este si faptul ca trebuie sa respectam individualitatea celorlalti. Mi-as dori sa apara mai multe carti de acest fel in Romania. Poate cand copiii de azi vor fi mari lucrurile vor merge mult mai bine.

      raspunde

    Lasa un comentariu

    Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

    Citeste si

    Copyright ©2011 Bookblog.ro