Titlu: Eon
Autor: Greg Bear
Rating:
Editura: Trei
Anul aparitiei: 2013
Traducere: Ana Veronica Mircea
Numar pagini: 688
ISBN: 978-9-73707-660-1

Încă din copilărie era încercată de ideea de a nu fi normală. Stăpânită de dorința de a nu duce o viață obișnuită, ci de a se supune ea însăși celor mai extrordinare experiențe pe care le-ar fi putut avea. Lumea fiind ceea ce era, se decisese cu mult timp în urmă să creeze ea însăși acele condiții extraordinare în mintea ei. Și apoi, lumea se întorsese împotriva lumii însăși. Universurile se răsuciseră într-un mod de neînțeles și-i oferiseră o experiență extrasă din viziunile propriului creier, devenite încă și mai minunat de stranii și de extravagante datorită istoriei și acțiunilor întreprinse de zeci de miliarde de oameni și de cine putea spune câți nonumani.

Cumpără titlul în engleză

Imaginează-ți că, într-un univers alternativ, istoria s-a desfășurat un pic altfel. O lume în care Războiul Rece nu a luat sfârșit, ci a continuat să capete amploare. Ca și cum nu ar fi fost destul, pe fondul acestor conflicte care au adus SUA și URSS-ul în pragul unui război nuclear, omenirea se confruntă și cu apariția unui obiect misterios în sistemul solar. Deși americanii pun primii mâna pe acest artefact extraterestru pe care-l numesc simplu, Piatra, nimic din ce descoperă în ea nu-i poate ajuta să aibă vreun avantaj în fața altor națiuni. Tot ce găsesc este mister după mister și o viziune devastatoare a unui viitor inevitabil. Piatra se dovedește a fi un fel de asteroid compartimentat care conține în interiorul său alte lumi. Orașele, biblioteca sunt nimic pe lângă surpriza incredibilă, inimaginabilă, pe care ne-o rezervă cea de-a șaptea încăpere despre care descoperim că este mai mare în interior decât la exterior.

Patricia Vasquez era unul dintre acei oameni care și-au petrecut cele mai importante momente în propria minte, într-o lume pe care majoritatea oamenilor de pe Pământ nu o puteau înțelege. Cu șase ani în urmă, un profesor de matematică de la Stanford îi spusese că singurele ființe care aveau să îi aprecize vreodată în totalitate munca erau zeii sau extratereștrii. Dacă mai punem la socoteală și faptul că ariile în care excela nu aveau nicio utilitate practică (credea ea), vestea că a fost aleasă pentru a explora Piatra vine pe neașteptate. Însă ceea ce trebuia să fie mai degrabă o expediție în spațiu, estimată la cel puțin două luni, se transformă ușor în altceva la care nu se aștepta nimeni. Atât ea cât și ceilalți aflați pe piatră se trezesc pe o cale atât de complicată încât nici măcar cei care au creat-o nu-i pot prezice toate posibilitățile, o cale fantomă, a cărei natură locală a fost alterată de violența trecerii lor cu o viteză aproape egală luminii.

A citi Eon e ca și cum ai urmări cel mai alambicat episod din Doctor Who. Mai mult sau mai puțin valide, comparațiile dintre Eon și Rendezvous cu Rama crează cititorului prea multe așteptări de la acest roman, atât de încărcat încât e mai mult confuz și n-ar fi stricat să conțină și niște hărți pentru o mai bună vizualizare a lumii închipuite de Greg Bear. Dacă în prima jumătate a cărții simpatizezi cu incapacitatea personajelor de a înțelege lumea pe care o investighează, pe parcurs realizezi că, oricît sens ar avea, sunt extrem de previzibile, prea lipsite de mister, de profunzie pentru a se merita explorate, lăsându-ți impresia, spre final, că au fost mai degrabă doar un pic mai mult decât niște simpli observatori.

Introducând o mulțime de concepte fantastice și provocatoare, implicând elemente precum călătoria în timp, universuri alternative, ființe umane evoluate, relativitate, terraformare, transumanitate, inginerie genetică, acest roman portretizează o nouă și complexă structură socială. Personajele, aflate într-o călătorie spre un fel de acasă, oferă un tablou al viselor și slăbiciunilor umane ce pot duce fie spre dezastru, fie spre ceva cu adevărat extraordinar.

Eon este o poveste multifațetată despre imposibilitatea oamenilor de a opri un dezastru global (chiar și atunci când îl văd venind), despre ceea ce ar putea face singularitatea într-o zi pentru omenire. Încercând să răspundă unor întrebări de tipul „Pot fi schimbate evenimentele care au fost deja scrise în istoria acestor oameni?” ajungem la o concluzie ironică și evidentă: tocmai acțiunile întreprinse spre a evita ceva, sunt cele care ne împing mai aproape de acel eveniment prăpăstios.

Pornind de la o premisă interesantă, Eon se dovedește a fi o lectură dificilă, punând accentul prea mult pe idei și prea puțin pe limbaj, prea multe detalii ce automat diminuează claritatea. Ne oferă prea multă știință și prea puțină emoție, fascinație din plin, dar credibilitate redusă, pierzând timpul și lungindu-se inutil cu axarea pe diferențele ideologice. Toate acestea, în ciuda faptul că este o carte excepțională pe un anumit nivel, o determină să intre în categoria „prea mult”. Cu acțiunea setată într-un viitor care pentru noi e deja trecut, cu toate acele discuții despre fizică pe care numai un expert le-ar putea înțelege, lectura acestei cărți se dovedește a fi o cursă nebună, un proiect ambițios, dar atât de alambicat încât inevitabil atrage și critici, neputând mulțumi pe toată lumea. Și totuși, c hiar și cu aceste caracteristici deranjante care dovedesc că-și merită din plin eticheta de hard SF, romanul lui Greg Bear te acaparează total, nu-l poți lăsa din mână până nu afli tot, oricât de mult ar dura sau cât de dificil ar fi de parcurs. Așadar, nu vă lăsați descurajați!

Eon este o carte ce s-ar putea transpune într-un excepțional film SF, dar până vom avea parte de așa ceva, trebuie să ne mulțumim cu trailerul unei ecranizări inexistente (realizat pentru o competiție și câștigător al premiului al II-lea)

• Plusuri

  Abundă în idei fascinante care provoacă cititorul

• Minusuri

  Dialoguri nerealiste, personaje plate, mai bine realizat din punct de vedere al teoriilor incluse decât al scriiturii, supraabundența de jargon științific

• Recomandari

  Celor care sunt fani ai hard SF-ului/ space opera