0
Autor: Mihnea Voicu Şimăndan
Rating:
Editura: Nipponica
Anul apariţiei: 1999
210 pagini
ediţie bilingvă (română-engleză)
ISBN: 973-95676-7-3



În Spiritul Japoniei medievale - The Spirit of Mediaeval Japan, Mihnea Voicu Şimăndan îşi face debutul în volum cu un studiu despre stările sociale din Japonia evului mediu. La publicare, în 1999, autorul era student la Univesitatea de Vest "Vasile Goldiş" din Arad. Acum este profesor în Bangkok!

Încă din primele pagini ale cărţii, Mihnea Voicu Şimăndan ne avertizează în Argumentul său că studiul nu se doreşte a fi unul exhaustiv, ci reprezintă o primă încercare a unui adolescent de a materializa un element al ocupaţiei lui de zi cu zi. Cu tot acest avertisment al autorului, semnatarul Cuvântului înainte, Paul Diaconu, regretatul preşedinte al Fundaţiei "Nipponica" din România, ne asigură că lucrarea este o sinteză lăudabilă, utilă nu numai studenţilor, ci şi marelui public interesat de un prim contact cu cultura şi civilizaţia Ţării Soarelui Răsare.

Recomandându-se prin ea însuşi, cartea se înveleşte şi în veşmântul limbii engleze, o formă de expresie pe care autorul dovedeşte a o stăpânii cu autoritate, dar şi forma de exprimare se străduieşte a fi nu numai plastică, ci şi potrivită rigorilor academice.

Cartea este structurată în trei părţi. Prima parte prezintă câteva aspecte legate de periodizarea, geografia, istoria, arta şi literatura Japoniei. A doua parte cuprinde o prezentarea concisă a tuturor stărilor sociale din Japonia evului mediu, iar cea de-a treia parte cuprinde o serie de tabele cronologice.

Autorul foloseşte în redactarea cărţii ideea că în societatea japoneză medievală au existat două mari categorii sociale: una dominantă şi una subordonată celei dintâi. Fiecare dintre aceste categorii aveau la bază ca principiu de organizare internă sistemul piramidei sociale.

La baza piramidei stărilor dominante îi putem recunoaşte pe luptători, pe samurai. Aceştia erau cei care îi apărau pe ceilalţi membri ai stării dominante, adică pe nobil, pe shogun şi pe împărat. Autorul sublinează legătura care exista între aceste stări, având în vedere faptul că nu se poate vorbi de un nobil fără a-l considera un samurai, sau de un shogun excluzând faptul că acesta este un important nobil feudal. Împăratul, reprezentant al cerului şi al pământului, era o autoritate spirituală niciodată pusă sub semnul întrebării, dar deseori constrânsă a rămâne în afara vieţii politice. Ţara, condusă teoretic de împărat, era în fapt guvernată de către shogun sau puternicele familii nobiliare.

Piramida stărilor subordonate era formată din categoria ţăranilor, care reprezentau starea productivă a întregii societăţi medievale japoneze. Artizanii şi meseriaşii ajung să se afirme, prin măiestria artei lor, atât la nivelul stării lor sociale cât şi la cel al stărilor dominante. Negustorii şi cămătarii erau o categorie socială alcătuită din oameni înstăriţi, dar aceştia nu s-au bucurat niciodată de onoruri mai mari decât le oferea apartenenţa lor la stările subordonate. Apărută mai târziu, starea orăşenilor este cea care a reuşit să creeze o civilizaţie urbană, aflată în contrast cu cea rurală. Între cele două piramide, la cel mai de jos nivel, se afla starea repudiaţilor.

Mihnea Voicu Şimăndan face în Spiritul Japoniei medievale - The Spirit of Medieval Japan o comparaţie între cele două piramide ale stărilor sociale din Japonia evului mediu, şi constată faptul că, opus piramidei stărilor dominante, în piramida stărilor subordonate nu se pot stabili relaţii de legătură între stările sociale care o compun. Astfel, pentru ţăran, cămătarul era doar un mijloc de a-şi putea plăti dările la timp, pentru artizan şi meseriaş, negustorul reprezenta o cale de a-şi comercializa produsele. Autoritatea împăratului, chiar şi numai formală, era recunoscută de către toate stările sociale, indiferent că aparţineau stărilor dominante sau celor subordonate.

Văzând necesară nevoia unui contact vizual care să sublinieze cele afirmate, autorul a presărat în paginile cărţii o serie de imagini referitoare la Japonia evului mediu. La sfârşitul volumului, un glosar reuneşte temeni folosiţi în paginile cărţii, dar şi noţiuni specifice civilizaţiei japoneze, care pun mai bine în lumină caracterul inedit al istoriei Japoniei. Pentru a ne asigura de acurateţea informaţiilor oferite, Mihnea Voicu Şimăndan prezintă bibliografia folosită pentru realizarea fiecărui studiu în parte.

Meritul autorului este de netăgăduit, dar trebuie amintit şi aportul profesoarei Desdemona Nagy-Vizitiu care a coordonat autorul în realizarea traducerii în limba engleză, cât şi cei doi finanţatori ai volumului: Fundaţia Culturală "Ioan Slavici" şi Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" Arad.

În data de 16 decembrie 1999, într-un cadrul festiv, s-a sărbătorit, la Cercul Militar Naţional din Bucureşti, "Ziua Naţională a Japoniei", eveniment organizat de Fundaţia "Nipponica", Cenaclul literar "Vasile Cârlova", Societatea Literară "Yasunari Kawabata" şi Societatea "Chanoyu-Nipponica". În cadrul acestei manifestări culturale, Paul Diaconu a prezentat şi volumul bilingv Spiritul Japoniei medievale - The Spirit of Mediaeval Japan de Mihnea Voicu Şimăndan în faţa unui auditoriu numeros, din care a făcut parte şi Yoshiaki Koyama, ambasadorul de atunci al Japoniei în România, şi ataşatul cultural Mayo Nishiike. Aici găsiţi câteva poze de la lansarea din Bucureşti, iar aici câteva poze de la lansarea din Arad (28 martie 2000).

Scris de Oana Igrişan