Autor: Serge Brussolo

M-am convins înca o data ca Serge Brussolo e nebun. Si începuse "normal", cu explorarea unui organism viu de marimea unei planete, pentru ca totul sa degenereze spre scabros si macabru.

Descrie cu placere bolnava mersul prin balti de sebuum, mirosul asfixiant de acid uric al boabelor de transpiratie de marimea unor portocale, desisurile de par cret, refugiul din pliurile unui rid, puseele de febra din preajma unui furuncul gigantic ce ridica temperatura solului la peste 150 de grade... Siliti sa manânce din carnea fiintei-planeta cercetatorii sufera diverse mutatii, alt prilej de enumerare bolnavicioasa a cazurilor de oameni-leucocite, batrâni-prunci, oameni decalcifiati...

Se organizeaza grupari expansioniste care malformeaza organismul pentru a-si mari teritoriul, separatisti ce vor amputarea membrelor pentru a parasi capcana muribunda sau radicali ce doresc pur si simplu extinctia ca sfârsit onorabil al acestei planete purtatoare de paraziti. Actiunile lor duc la un final apocaliptic cu un corp în dezembrare, mistuindu-si ocupantii în timp ce se mistuia pe sine, lasând în vidul cosmic un "monument congelat al prostiei umane". Pamântul?

Reviewer: Glyf