bookblog.ro

---

Consumatorii de cultura

Scris de • 13 January 2007 • in categoria Psihologie/Sociologie

Autor: Alvin Toffler
Rating: Alvin Toffler - Consumatorii de cultura rating - recenzii carti

Contrar trend-ului care face publicitate americanilor ca fiind indiferenti fată de artă, rămânând doar niste barbari îmbogătiti, Alvin Toffler (n. 1928) vrea să demonstreze in Consumatorii de cultură (The culture consumers: Art and affluence in America), că, după cel de-al Doilea Război Mondial, atitudinea americanilor faţă de cultură a suferit o întoarcere de 180 grade. În cadrul acestui demers, în carte sunt dezbătute: revolutia culturală americană ("explozia culturală"), cultura elitelor, rolul banilor în promovarea culturii, raportul dintre artă şi politică, arta şi universitatea ş.a.

Cartea e structurată în patru părti, în fiecare parte autorul prezentând situatia "consumatorului de cultură" şi a anturajului în care acesta îşi desfăsoară activitatea.

În primele pagini ale cărtii, Toffler ne demonstrează, cu ajutorul datelor statistice, că după anul 1940 în Statele Unite s-a observat un mai mare interes fată de cultură decât în anii de din-naintea celui de-al Doilea Război Mondial. Acestui boom cultural i se opun elitistii culturii, care reprezintă vechea aristocratie americană. Ei condamnă calitatea inferioară a actului cultural, afirmând că e mai importantă calitatea decât cantitatea.

Toffler defineste "consumatorul de cultură" ca fiind o persoană care vizitează sălile muzeelor, asistă la spectacole de teatru şi operă, vizionează recitaluri de balet sau filme de artă. Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial femeia era răspunzătoare de a aduce cultura în cămin. Această situatie se schimbă după război, când a avut loc cresterea proportiei bărbatilor în publicul cultural. "Consumatorul de cultură" este caracterizat de către Toffler ca fiind un membru al "clasei confortabile", adică oameni care aveau în anii "™60 un venit anual între 6.000 şi 10.000 de dolari.

Interesant de mentionat este faptul că numărul de evrei ce apartin publicului cultural este foarte mare, iar numărul de afro-americani din audienta culturală este foarte mic. Astfel, Toffler sustine că boom-ul cultural rămâne preponderent un domeniu al albilor.

Interesantă este teoria lui Toffler cu privire la rolul artei în lume. Pentru autor, arta este cea care reprezintă ordinea într-o lume haotică, fiind un leac împotriva dezrădăcinării. Arta poate avea un puternic efect asupra personalitătii, motiv pentru care muzica, pictura, teatrul sunt folosite ca instrumente psihoterapeutice.

Un fenomen ce apare o dată cu boom-ul cultural este acela al apropierii dintre lumea afacerilor şi artă. Această apropiere ar putea arăta că arta a devenit respectată şi în lumea afacerilor, un lucru cu totul inedit în America acelor ani. Astfel, institutiile artistice au devenit un client foarte bun. Acest fapt duce la aparitia culturii sub formă de produs comercial, adică la "vânzarea culturii". Artistii sunt angajati de tot mai multe firme în functii de consultanti cu probleme estetice. Această apropiere este condamnată de elitistii culturii, care afirmă că o asemenea asociere duce la eliminarea treptată a adevăratei arte.

Referitor la "industria culturii" Toffler ne arată că există două tipuri de institutii culturale: unele care actionează în domeniul profitabil (publicarea de cărti comerciale, producerea de discuri) şi altele care actionează cu statut de institutie non-profit (teatre, opere, muzee etc.). Din aceste două tipuri de institutii, cele non-profit se confruntă cu probleme financiare, ele activând de regulă în deficit, pe când cele din domeniul profitabil pot fi institutii prospere.

Toffler analizează şi pozitia prin care arta ar trebuie să fie sub subventionare federală. Un asemenea program, afirmă autorul, ar putea duce la tentative de control politic al culturii. Cu toate acestea, Toffler ne arată că guvernul federal ajută arta prin sistemul fiscal practicat, dar, totodată, sunt prezentate şi teorii prin care statul federal ar putea ajuta actul cultural fără a se implica în mod direct.

La începutul anilor 60, când a scris cartea, Toffler trăgea concluzia că după ce "primele corvezi de a asigura bunăstarea materială a majoritătii americanilor s-au cam terminat... o natiune în curs de maturizare începe să se preocupe de calitatea existentei. Acesta este sensul ascensiunii consumatorilor de cultură."

O recenzie de: Mihnea Voicu Şimăndan

Citeste cele 2 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. nicoleta spune:

    este oare tradusa in l romana?

    raspunde

  2. Mihnea spune:

    Da, cartea a fost tradusa in limba romana pe la mijlocul anilor ’90.

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro