bookblog.ro

---

Doamna Bovary

Scris de • 1 October 2006 • in categoria Laura Magureanu

Autor: Gustave Flaubert
Rating: 5 stars

(sau cumpără aici ediţia în limba engleză)

Gustave Flaubert Doamna BovaryDoamna Bovary este scrierea ce da intreaga masura a talentului literar apartinand unui titan al literaturii mondiale - nu consider ca aceasta exprimare este un cliseu - , Gustave Flaubert. Scriitorul care a starnit admiratia lui Mario Vargas Llosa infatiseaza in romanul amintit viata tumultoasa a unui personaj multifatetat si complex, ale carui valuri cad pe parcursul cartii.

Madame Bovary este simbolul decaderii morale eterne, al prabusirii umane si al simturilor dezlantuite. Frumoasa tanara care devine printr-o casatorie banala doamna Bovary traieste o existenta exaltata, cufundata in sine si in visele de mana a doua inspirate din carti de consum popular cu cavaleri si marchize. Ea neaga realitatea, cautand iubirea zugravita in carti, chiar daca traieste langa un barbat anost care nu banuieste nimic din zbuciumul emotional care marcheaza existenta sotiei sale. Frumusetea femeii atrage admiratori, insa setea ei de iubire imaginara nu este ostoita, doamna Bovary devenind, fara sa o doreasca in mod constient, o adultera decazuta.

Pasiunile sale nebunesti, setea de gateli, tapiserii si matasuri, dorinta de a duce o viata luxoasa pe care nu si-o poate permite o tarasc intr-o existenta paralela, viciata, care darama chiar idealurile cladite cu grija in adolescenta pe esafodajul viselor livresti. Cu toate ca personajul pare detestabil, ipocrit, chiar cinic uneori, putem spune ca Madame Bovary este, la un nivel ascuns primei priviri, un exemplar feminist, care isi neaga rolul desemnat de societate, de sotie si mama, pentru a duce o existenta independenta, fie ea si reprobabila.

Emma este frumoasa, tanara, dar si naiva, oarba fata de tertipurile vietii pe care doreste sa o traiasca plenar, fara restrictii. Ea nu este o simpla cocheta, in desfraul ei orgiastic, nu inceteaza sa caute acea dragoste infiorata, care sa o salveze de la o existenta la fel de nedemna ca cea pe care ar fi fost obligata sa o duca. Ea nu se vinde chiar daca i se ofera ocazia, devenind mai mult decat o femeie oarecare care isi incornoreaza sotul.

Geniul lui Flaubert se remarca prin multiplele tehnici de dezvoltare a personajului. Emma Bovary este, datorita lui, o fiinta complexa, a carei esenta nu poate fi cuprinsa si inteleasa decat prin intermediul intregului roman. Comparatiile sunt stralucite, alternarea planului real cu cel imaginar ne da o perspectiva poliedrica asupra caracterului, iar impreuna cu stilul de a povesti, de a zugravi situatiile de viata, toate acestea justifica admiratia totala fata de o scriere perfecta.

Reviewer: Laura Magureanu

Citeste cele 50 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. Ioana spune:

    deh, bovarismul…Doamna Bovary e adulterina mea preferata langa Anna Karenina. Laura, e Emma, nu Ema, :)

    raspunde

  2. Laura spune:

    Ups, my fault.

    raspunde

  3. Bogdan spune:

    Imaginea Emmei mi s-a parut intodeauna ca fiind prototipul femeii decazute, un soi de aparitie nefasta in literatura prefatand imaginea femeii moderne.
    Felicitari pt. recenzie :)

    raspunde

  4. billy spune:

    Doamna Bovary-Sint socat.Emma Bovary era singura femeie din viata mea pe care credeam ca am inteles-o.
    “Adultera decazuta-simbol al decaderii morale-desfriu orgiastic” si multe altele.Ai omis:sinucigasa.Pacat capital.Biata Emma.
    Laura, cind ai timp, reciteste te rog scena balului. M-ai determinat sa o fac si eu chiar acum.
    Exista in viata fiecarei fete o data precisa si importanta cind stie ca a devenit femeie. Pentru doamna Bovary noaptea balului reprezinta mai mult decit asta. Este data cind descopera ca o femeie poate fi altceva decit fiica sau nevasta unui barbat.
    Ce altceva? Nu stiu.Barbatii isi doresc mereu un ceva concret.Numai sufletul prea plin de dragoste al unei femei poate dori pur si simplu altceva.
    Ce se intimpla mai tirziu cu Emma nici nu mai conteaza.Este, asa cum spui tu, naiva si rateaza totul, inclusiv viata.
    Nu cred ca bovarismul este o boala ci mai curind un har pe care femeile il au si pe care putini barbati stiu sa il pretuiasca.
    Am devenit putin patetic dar ti-am citit si celelalte recenzii si am gasit o intelegere sensibila a acestui sentiment.
    Sper sa-mi spui ca m-am inselat si ca de fapt eu nu am inteles nimic din adevarata ta parere despre doamna Bovary.

    raspunde

  5. Bogdan spune:

    Bovarismul nu este un har, sau ma rog, poate fi un “har” demonic. Ce nu se intelege este urmatorul aspect: in momentul in care indiferent de situatia contingenta, atunci cand femeia nu mai respecta conditia primordiala a ei, si anume, de a fi mama si sotie, atunci nu numai ca ea ca suflet e pierduta, dar printr-un atare exemplu poate da nastere unor nenumarate alte cazuri printre femeile slabe de inger. Femeia moderna este exact la fel si culmea e ca nu-si da seama cat de periculoasa este atitudinea asta, ci mai rau, o considera ca pe un dat al naturii ei.
    Eu ca barbat nu pot decat sa dispretuiesc aceasta atitudine, prin care femeia isi calca in picioare acel suflet “plin de dragoste” care numai el singur poate da masura unei femei.

    raspunde

  6. billy spune:

    Cu tot respectul,Bogdan, ce este si ce vrea o femeie nu are nici o legatura cu ceea ce vrem noi, barbatii, sa fie o femeie.
    Cred ca singurul mod de a rezolva mica noastra disputa este o mediere feminina. Sa speram ca ne ajuta cineva.

    raspunde

    • Gina spune:

      Felicitari Billy, ai perfecta dreptate, ceea ce vrea o femeie, e ceea ce doreste orice fiinta de pe acest pamant, si anume sa se simta iubita si implinita , in esenta sa-si faca viata cat mai placuta. Nimeni nu vine pe planeta sa traiasca viata altei persoane, sau sa fie obiectul,unealta,jucaria altcuiva, pur si simplu vine sa-si traiasca propria-i viata. Ma-ntreb : Cate din sotiile planetei se simt implinite,sau de ce nu cati din soti ? De ce continuam sa visam la dragoste in continuare , dupa ce in prealabil am devenit soti/sotii ; parinti ? simplu pentru ca sufletul nu este implinit, pentru ca altfel nimeni nu ar mai tanji dupa ” dragostea din carti/filme daca ar avea-o acasa. Dar din pacate o data devenita sotie/sot pentru foarte multe persoane e ca si cum ti-ai lua un punct de sprijin, ajutor, servitor/servitoare nicidecum fiinta pe care ti-o doresti sufleteste alaturi. Si daca societatea ne fixeaza reguli sau dogme ce indubitabil trebuiesc respectate, mintea si comportamentul le proceseaza, le asimileaza si de multe ori le respecta tocmai pentru a nu intra ” in gura lumii ” si a nu fi aratat cu degetul, dar sufletul nu poate fi inlantuit in aceste reguli , si-atunci curajosii ,risca si-si traiesc iubirea.

      raspunde

  7. cristims spune:

    Ma distreaza mereu sa observ dezaxatii la locul de munca. Zelul cu care isi apara si promoveaza ideile fixe este de invidiat.

    Bogdane, ca de tine vorbesc, pe ce lume traiesti tata? Secolul XIX a trecut de mult si nu mai vine. Poate ca te mai accepta prin vreun trib din Africa ca pana si in Japonia lucrurile s-au schimbat de 50 de ani (radical). Eu iti mai sugerez o schimbare de sex. Sincer si foarte onest, schimba sexul, lasa-te vrajit de un dobitoc, stai 9 luni sa-i nasti plodul, munceste sa-l cresti, spala, calca, fa mancare, si traieste o viata intreaga in umbra unui barbat, ca in final sa ai un fiu care face acelasi lucru ca taica-su. Eu sa fi fost mama ta te pocneam de-ti zburau dintii. Cum de iti permiti sa spui asemenea lucruri tampite despre femei este problema ta, dar spune si ceva despre carti in sinea lor. Recenziile tale sunt varza, iar opiniile tale includ doar lectii de viata pentru tinerii (baieti) secolului XIX. Nimic despre carti, nimic despre literatura, nimic despre subiect.

    In alta oridine de idei, cartea Doamna Bovary este o opera de arta si este de admirat geniul lui Flaubert de a se pune in locul unei femei (mai ales la data respectiva). Unii ar trebui sa invete ceva din ea, nu doar sa repete la nesfarsit aceleasi aberatii.

    Recomand cartea oricarui om (barbat sau femeie) care doreste sa afle adevarul din sufletul unei femei pusa in situatia data. Este extraordinara.

    raspunde

  8. Bogdan spune:

    Cer pe aceasta cale moderatorului acestui site interzicerea unor asemenea commenturi care nu fac deloc cinste initiativei culturale prezente, riscand sa devieze intr-o polemica de mahala. Libera exprimare trebuie sa tina seama totusi de bunul simt, care observ ca lipseste cu desavarsire in cazul anumitor persoane.

    raspunde

  9. Andrei Rosca spune:

    Cristims: E dreptul tau sa iti spui parerea dar am sa te rog sa o faci intr-un mod civilizat. Acesta este singurul avertisment, dupa care comentariile nu iti vor mai fi aprobate.

    raspunde

  10. cristims spune:

    Jenant

    raspunde

  11. billy spune:

    Am ezitat inainte de a interveni in disputa dintre Bogdan si cristims,mai ales ca sint inca un intrus pe blogul vostru, dar, cum totul a pornit de la o remarca de-a mea la “Doamna Bovary”…
    Recunosc ca tonul si limbajul cu nuanta pamfletara al lui cristims ii dau dreptul lui Andrei sa-i arate un cartonas galben, probabil mai mult preventiv, din grija ca altii sa nu transforme rapid si acest blog intr-o lunga lista de injuraturi fara haz.
    In ceea ce priveste mesajul insa, inclin sa-i dau dreptate.
    Oricum, voi relua cu toata atentia si deferenta posibila rindurile scrise de Bogdan pentru a intelege mai exact care este conditia primordiala a femeii in viziunea sa. Cu o atentie aproape entomologica.

    raspunde

  12. Laura spune:

    Billy, iti multumesc pentru faptul ca ai gasit timp sa imi citesti recenziile si ca ai descoperit in ele ceva ce ti-a placut. In ceea ce o priveste pe Emma, vreau sa iti explic. In primul rand, nu am mentionat sfarsitul ei tragic, sinuciderea, pentru ca o regula aici este sa nu dezvaluim puncte cheie ale cartilor si finalurile. In al doilea rand, cred ca am citit aceasta carte la o varsta la care ar fi trebuit probabil sa o recitesc, a treia sau a patra oara. Eu am citit Doamna Bovary, ca urmare a faptului ca scriitorul meu preferat, Mario Vargas Llosa, apreciaza cartea ca fiind una dintre cele mai bine scrise si ca autorul, Gustave Flaubert, foloseste tehnici literare deosebite. Poate unii m-ar putea acuza de snobism, insa mie mi se pare ca nu exista prieteni mai indicati pentru a recomanda carti unui cititor decat scriitorii sai favoriti. Dar, de aici, cred ca am cazut in pacatul de a citi cartea implicandu-ma rational si nu emotional, asa cum o fac de obicei.
    Acum, pentru a-mi face putin mea culpa. Imi pare rau ca s-a inteles din recenzia mea ca as condamna-o pe Emma. Am cerut parerea celei mai bune prietene si ea mi-a confirmat punctul tau de vedere. Si, cum am verificat deja din doua surse, :), atunci nu mi-a ramas decat sa recitesc recenzia si sa constat ca, intr-adevar, am tratat la rece un personaj cald si viu. Mi-a placut personajul, dar nu am reusit sa punctez acest fapt. Si mi-a parut cu adevarat rau pentru ea ca a fost condamnata la o existenta stearpa in loc sa straluceasca asa cum i-ar fi fost menirea. De aici si tragedia, si alegerile sale nefaste.

    Acum, pentru a aborda si disputa declansata aici. Bogdan, ceea ce tu refuzi sa intelegi din ceea ce ti-a spus Cristims, desi a facut-o in termeni duri, este ca nu ti-ar strica deloc un exercitiu de empatie. Ar trebui sa te pui, mental, in locul unei femei, sa vezi daca ti-ar conveni sa fi redus la niste functii biologice si sociale si sa ti se refuze dreptul de a incerca sa evoluezi, indiferent de directia pe care o alegi. Asa ca, daca tu, ca barbat, dispretuiesti femeile care nu stau “la locul lor”, eu, ca femeie, nu ma pot simti decat jignita profund de atitudinea ta. In plus, nu este prima data cand iti expui o astfel de opinie, si dai deja senzatia ca promovezi o idee fixa.

    Andrei, ma dezamagesti. Prin faptul ca ii iei apararea lui Bogdan, mi se pare ca esti de partea lui si ii impartasesti opiniile. Imi pare rau, dar si tu ma jignesti prin atitudinea ta. Nu credeam ca acesta este spatiul potrivit pentru exprimarea unor pareri radicale. Si ii dau dreptate lui Cristims, chiar daca nu a folosit termeni la fel de “eleganti” precum Bogdan. Pana la urma, continutul conteaza mai mult decat forma. Cel putin, asta e parerea mea.

    raspunde

  13. cristims spune:

    Ok recunosc. Poate am exagerat putin. Dar am facut-o doar pentru a sublinia faptul ca este pentru a nu stiu cata oara cand citesc o recenzie buna matrasita de Bogdan. Ceea ce m-a facut sa recitesc recenziile lui si comentariile lui anterioare si sa trag concluzia de mai sus. Ok, forma mesajelor mele este greu de digerat, ok, poate ca uneori sunt mai…”necivilizat”, dar haideti sa nu fim prea mult “corect politic” si mai mult “corect etic”. Iar ceea ce am avut de spus pare-se ca a fost receptionat.

    Imi cer scuze din nou pentru forma mesajului meu, pe viitor voi folosi asemenea unora, cai mai “academice” de a-mi spune punctul de vedere. Dar el va ramane acelasi. Unele lucruri nu pot fi ignorate la nesfarsit si necesita – parerea mea – un raspuns pe masura.

    Bogdane, dupa ce ti-a citit comentariile, sotia mea asteapta scuze. E randul tau.

    Andrei, sa inteleg ca ti-e mai draga retorica lui Bogdan care dezumanizeaza femeile decat mesajul meu brutal dar onest? Nicio problema, pe viitor am sa am grija sa ma feresc de Bookblog ca de altfel orice om direct ce nu se lasa impresionat de vorbe (ce sa mai zic de femei/fete). Mai sa fie, eu credeam ca fac un bine …
    Si despre modul “civilizat”. Te-a deranjat atat de mult sintaxa “dezaxat”? Ti s-a parut vulgara? Eu credeam ca inseamna doar “lipsit de axa”. Oricum, imi cer scuze si pentru aceasta neinspirata alegere de cuvinte, in fond sunt doar un umil profan printre genii…

    Ups, am zis-o din nou. Stai, profan nu e jignitor, sau da? Oricum, imi cer scuze din nou.. poate se interpreteaza gresit.

    raspunde

  14. cristims spune:

    Apropo “Civilizatia s-a nascut cand primul om a aruncat cu vorbe renuntand la pietre – pentru a rezolva un conflict” Freud.

    raspunde

  15. Bogdan spune:

    sirsbal@yahoo.com e mailul meu. Injura-ma cat vrei pe mail, dar nu-ti mai posta mizeriile pe bookblog.

    raspunde

  16. Andrei Rosca spune:

    Faptul ca l-am atentionat (am atentionat-o!?) pe cristims nu inseamna ca as fi de acord cu Bogdan. Chiar nu sunt, fiindca, daca ceea ce zice el ar fi adevarat, am trai intr-o lume mult mai trista decat cea pe care o vad eu.

    Bogdan a jignit printr-o idee cu care anumite persoane nu au fost de acord. Cred ca se putea, insa, riposta si altfel decat cu expresii de genul “Eu sa fi fost mama ta te pocneam de-ti zburau dintii.”

    Nu mi se pare deloc un mod elegant si in niciun caz civilizat de a da o replica.

    raspunde

  17. Bogdan spune:

    Andrei, nu am avut niciodata intentia de a jigni pe cineva sau de a convinge pe cineva de ideile mele. Eu doar am incercat prin recenziile mele de a arata ca sacrul si traditia sunt singurele cai de scapare dintr-o lume autosuficienta si plina de ea, ca atunci cand lumea moderna uita de credinta si spirit, ea coboara tot mai adanc inspre infern. Intreaga mea structura de gandire e construita pe acest aspect al traditiei perene. Probabil ca cei care au citit ceea ce am scris, au considerat ca pe ceva total impotriva curentului actual. Vreau ca ei sa fie siguri de asta, pentru ca tot ceea ce am scris si voi scrie in continuare tot in directia asta va tinde. Dar daca macar pentru o clipa cineva a avut doar o clipa de reflectie asupra a ceea ce am spus, poate ca demersul meu nu a fost in zadar.

    raspunde

  18. Cristims spune:

    Nu inteleg care e problema. Eu daca eram mama lui, chiar il pocneam. Nu e nici o jignire. Este un simplu adevar.

    Eu daca eram mama lui si citeam ce scrie el aici despre femei il pocneam. Eu nu sunt mama lui, si deci nu se poate intampa nimic. Apropo, mizam pe faptul ca “nu sunt” mama lui pentru a “nu-l” pocni cu adevarat.

    Dar se pare ca ironia ne depaseste domnilor, iar sarcasmul e interzis. Uff, ce literatura saraca fara Cariagiale si ai lui.

    Daca eu am jignit prin forma (ceea ce NU ESTE CAZUL) el a jignit prin continut. Imi pare rau sa constat ca forma este mult mai importanta decat continutul in viziunea ta.

    cristims_2000@yahoo.com este e-mailul meu si id-ul de msg. Si eu nu injur oamenii din principiu pentru ca din nefericire nu-i ajuta sa devina mai destepti. Dar o replica usturatoare pot oricand sa-ti dau poate te prinzi si tu de gafele pe care le faci.

    A gresi e omeneste, a repeta greseala e o prostie.

    Asa ca de acum incolo NU voi mai itnra pe acest site.

    La revedere domnilor.

    raspunde

  19. Cristims spune:

    Uite cum sta treaba Bogdan. Eu iti respect crezul tau pe care, sincer sa fiu l-am inteles de prima data. Este un lucru foarte frumos si bun ca un om sa se defineasca printr-un crez. Dar intelege si tu ca prin crezul tau, sau prin manifestarea lui, jignesti o mare parte a oamenilor si ma refer aici la femei.

    Sacrul si traditionalul sunt niste idei foarte frumoase. Dar si alte idei sunt la fel de frumoase. Pastreaza un spirit liber si fii deschis la sugesti si chiar si la critici, mai ales cand doresti ca cei din jur sa fie la fel cu tine.

    Nu stiu daca poti sa vezi dincolo de cutie. Dar daca incerci ai admiratia mea.

    Curentele vin si trec dar este o diferenta clara intre mentalitatea liniara si cea deschisa. Parerile tale nu sunt mai pretioase decat ale mele sau invers. Pentru simplu fapt ca nu este nici o diferenta intre oameni. Tu ceri un moment de reflexie asupra a ceea ce spui. Eu reflectez si iti spun: eu… si subliniez EU, nu pot fi de acord cu spusele tale. Deoarece ele nu sunt argumentate. Deoarece ele nu sunt justificate. Si mai ales pentru ca tu insuti nu faci nici un efort sa te justifici.

    “eu cred”… si ce daca? Toti credem! Vrei sa credem si noi in ce crezi tu? DE CE? Argumenteaza, justifica, demonstreaza, comunica deschis, nu fi refractar, nu fi inchis. Altfel, imi pare rau, dar “traditionalismul” nu are de castigat prin tine nimic.

    Intreaga ta structura este construita pe o idee? Nu trebuie sa afli de la mine. Dar asta nu e bine. O idee nu e deajuns. Nu e deloc deajuns.

    Andrei mi-a spus ca esti un tip destept. Dar nu se vede. Undeva ai pierdut pe drum ceva. O sa realizezi singur mai incolo.

    ok.. gata stiu ca am zis ca nu mai scriu.. si nu mai scriu..

    sorry…

    raspunde

  20. billy spune:

    Laura, eram gata sa inchei capitolul Bovary multumindu-ti pentru amabila interventie, cind, spre placuta mea surpriza,punind cap la cap recenzia si comentariul tau am descoperit superba repetare a unei pagini de istorie literara.
    Mai precis.Dupa cum stii Flaubert si-a ales subiectul romanului apelind la un fapt divers ales in mod special cit mai departe de propria sa formatie intelectuala.Intentia sa declarata era de a demonstra ca in literatura-pe scurt spus-important este doar stilul.In timpul chinurilor scriiturii declara, revoltat, intr-o corespondenta:”Ce am eu comun cu aceasta burgheza prostuta?'(citatul este aproximativ).
    Rezultatul a fost o precisa radiografie a sufletului feminin si multcitatul strigat flaubertian:”Madame Bovary c’est moi”.
    N-am rezistat tentatiei de a face o analogie cu drumul pe care si tu l-ai parcurs spre sufletul eroinei.
    P.S.Si ma mai tenteaza o analogie. Cea dintre unele comentarii de mai sus si sentinta tribunalului din Paris care a decis cenzurarea pentru imoralitate a primei editii.

    raspunde

  21. andrada spune:

    ..dar de ce trebuie sa existe aceste discutii contradictorii…aici e vorba de comentarii la madame Bovary, nici de cum sa ne atacam “verbal”…fiecare respecta parerea celuilalt sau cel putin teoretic…cartea e o comoara, care trebuie citita indiferent de varsta…e o lectie de viata…intr-un fel ne invata sa nu visam prea mult, ci sa actionam cumva asupra propiei noatre vietii..cat despre gestul Emmei de la sfarsitul romanului mi se pare o dovada de lasitate…de ce sa renunti la ceva asa frumos ca viata pentru ca tu ca fiinta umana crezi ca ai esuat in aceasta existenta…idee e ca trebuie sa te ridici si sa mergi mai departe…

    raspunde

  22. marcela spune:

    Imaginea Doamnei Bovary mi s-a parut foarte bine redata in roman , mai ales ca Flaubert a si scris o descriere al timpului in care traise. Multele din prietenele sale scrise in memuarele lor ca Emma le seamana lor, anume prin gustul p\u viata mondena, p\u dragoste inflacarata, p\u un barbat si nu prieten care stia numai sa dea si deloc sa ceara. Si mai mult , nu-l consider deloc pe Charles onest, nici macar barbat, daca era cioban in suflet , atunci Emma nu era .

    raspunde

  23. gabriela spune:

    mie mi-a placut atat cartea cat si recenzia ei…doar raportarea f.exacta si realista la epoca in care scria flaubert ne poate ajuta s-o intelegem intr-o mai mare masura pe Emma Bovary.

    raspunde

  24. aisha spune:

    eu cred ca este o carte extraordinara tocmai prin felul in care Flaubert a reusit sa se transpuna in psihicul unei femei si i-a urmarit atat calitatile cat si defectele ei.nu degeaba luiFlaubert i se spune ca este unul din titaniii literaturii universale.Asta asa ca o foarte mica concluzie despre carte,acum tb sa plec am proiecte de facut
    p.s sunt unele comentarii de valoare si imi place ca cei care au scris au devenitmici”judecatori de valoare ai romanului ”uite asa se nasc noile talente postand comentarii pe net ,bafta in continuare si haideti sa facem si Rominia o tara a micilor si viitoarelor talente literare.

    raspunde

  25. maria spune:

    Ca sa fiu sincera “Madame Bovary” nu m-a fermecat,nu in mod deosebit oricum! Ceea ce e cu adevarat fascinant este modul in care Flaubert a reusit sa o construiasca pe Emma, a reusit sa topeasca in ea toata complexitatea feminitatii!Emma nu se poate limita la universul domestic,asa cum nici o alta Femeie nu poate! Da aceea,dezamagita de societate si/sau realitate,a cautat sa se impineasca ,sa evolueze in un alt univers-cel al iluziei.Din pacate,in constructia acestui univers a integrat aspoiratii mediocre,inspirate din lecturile romantice.Dar pana si pentru asta exisata o scuza…bovarismul este,in viziunea lui Liiceanu “o boala de resurse”,asa k Emma nu pote sa isi depaseasca limitele pentru ca in fiinta sa nu exisata “resursele” necesare. Emma nu pote fi condamnata pentru ca a incercat sa fie fericita si nici un om care a citit si inteles cartea nu o va face,pentru ca Emma nu si-a pierdut sufletul…ea a incercat sa se descopere ca femeie.A esuat,insa, si a gasit salvarea in moarte! e si asta in fnd o forma de evadare!

    raspunde

  26. andreea spune:

    credeam k am trecut de vremea cand aceasta carte era considerata imorala…

    raspunde

  27. Aurel spune:

    Nu e vorba de moralitate sau imoralitate ci de neadaptare. Daca este un pacat , acela este al vietii intr-o lume paralela, iluzorie. Lumea in care traim ne impune adaptarea la conditiile date nu fuga in iluzii. Asa ca cei care credeti ca personajul este un exemplu va spun ca da, dar este un exemplu negativ. Visurile sunt frumoase dar nu trbuie sa ramai in ele sau sa le confunzi cu realitatea. Eu nu imi hranesc sufletul cu iluzii….

    raspunde

  28. ADELA spune:

    superficial comentariul d-nei Laura Magureanu.ea chiar a intalnit in viata tot ceea ce a visat?sau mai precis cum i-ar fi sa traiasca langa un barbat pe care nu-l vrea intreaga viata?

    raspunde

  29. ADELA spune:

    sunt de acord cu tine ,maria.

    raspunde

  30. ovidiu spune:

    Sacrul si traditionalul sunt niste idei foarte frumoase. Dar si alte idei sunt la fel de frumoase.

    fara suparare, dar nu ai nici cea mai mica idee despre “sacru si traditional”. in logica gadirii tale, Pastreaza un spirit liber si fii deschis la sugesti si chiar si la critici, trebuie sa accepti aceasta realitate. nu dispera, nu totul e pierdut…

    ideile “lui Bogdan” nu sunt frumoase de dragul frumosului, ci de dragul Adevarului. adica sunt adevarate. iar Adevarul este unul.
    nu putem vorbi toti in contradictoriu si in acelasi timp sa avem toti dreptate. da, exista o indefinitate de moduri de expunere a Adevarului, insa, repet, nu in contradictoriu unele cu altele.

    asadar, cei ancorati in sacru nu vor pretui niciodata ideile de dragul ideilor, sau de dragul aza-zisului frumos, ci doar de dragul Adevarului. in afara lui, nu exista toleranta, intelegere, empatie… sau alte “vrajeli” ale (ne)gandirii moderne.

    Bogdan,
    ce tangete are literatura ultimelor 3-4 secole cu sacrul? ma hazardez sa spun tare, tare putine. atunci de ce sa ne pierdem vremea?! :-)
    inca odata, gadesti drept.

    raspunde

  31. andrei spune:

    bagati rezumatu intreg si mai mare de la doamna bovary va rog yo

    raspunde

  32. mada spune:

    afirmatiile voastre sunt foarte interesante si ma bucur ca inca mai sunt cititori care il apreciaza pe Flaubert

    raspunde

  33. mada spune:

    “TELUL SUPREM AL ARTEI NU ESTE NICI SA STARNEASCA LACRIMILE SI NICI RASUL CI IN A LUCRA ASA CUM FACE NATURA ,ADICA ,A-L FACE PE CITITOR SA VISEZE” Aceasta este exact teoria pe care se bazeaza Flaubert in romanele sale si deasemenea in MADAME BOVARY.Planul real se intrepatrunde cu cel ireal,imaginar.Emma neaga realitatea dar se “teleporteaza”,daca putem spune asa,in acel plan imaginar cautandu si iubirea zugravita in carti cu cavaleri si marchize.

    raspunde

  34. IOANA B spune:

    cea mai plictisitoare carte pe care am citit-o vreodata.

    raspunde

  35. gigi spune:

    mare bagaboanta

    raspunde

  36. Iulix spune:

    Superba cartea si stilul lui Flaubert este intr-adevar remarcabil.Are acel ceva care te tine cu sufletul la gura si nu te lasa sa lasi cartea.
    Emma mi-a lasat un gust amar despre ce inseamna sa nu iti accepti conditia.Nu spun ca trebuie,dar nu in modul in care a facut-o ea, alegand adulterul ca forma de evadare.La final si-a dat seama si de cine o iubeste ca femeie,ca suflet si nu ca obiect de arta si de gresala pe care a facut-o tradandu-l pe Charles intr-o asa maniera.M-a enervat egoismul ei exprimat prin faptul ca nu se gandea nici Charles,nici macar la Berthe si numai la saloanele ei si la cum sa scape mai repede din universul domestic.M-a fascinat finalul mai ales prin prisma lui Charles.Acel om simplu,limitat,dar de o bunatate sufleteasca nemasurata […spoiler…].Oare nu merita acest om aplauze?
    Oricum Emma este de apreciat pentru staruinta sa de a nu se acomoda acelui univers limitat,dar bine-nteles si pentru feminitatea de care da dovada si pentru care era apreciata.
    In fine,o carte care merita sa fie cititta!

    raspunde

  37. danutza spune:

    In ciuda aparentelor,putem spune ,asa cum aprecia si Baudelaire,ca doamna Bovary este in realitate o femeie sublima in felul ei,”in mediul ei marunt si in fata micului ei orizont”.
    Faptele ei rezulta din ideea ca nu isi accepta rolul,ca nu isi gaseste locul in acel mediu marunt.

    raspunde

  38. IulianT spune:

    Am cam devenit misogin dupa ce-am citit Doamna Bovary. Sotul i-a oferit in ciuda faptului ca era limitat o dragoste nelimitata iar ea l-a ruinat si i-a adus chiar moartea. O bila neagra pt femei, una alba pt barbati. Se intampla ca in alte romane sa fie invers… da mai rar ;-P

    raspunde

  39. Cristina spune:

    cred ca fiecare femeie la un moment dat, in viata ei se regaseste in acest magnific personaj. dincolo de Emma Bovary si ce reprezinta ea, io gasesc fascinant pe flaubert, care a explorat, intuit si conturat cu atata sensibilitate si profunzime, celebrul “etern feminin”.

    raspunde

  40. ludovicianul spune:

    Nu prea m-a impresionat cartea. Am citit carti mult mai bune…

    raspunde

  41. Bogdan spune:

    Ce m-a uitat la Doamba Bovary a fost tehnica detaliului pe care o utilizeaza Flaubert,o tehnica ce poate fi la fel sau chiar mai buna decat a lui Balzac.Mi-au ramas in minte descrierea primului bal al Emmei(mobila,imbracamintea,incaperea) si incercarile ei mai apoi de a introduce in casa de la Tostes elemente care sa-i aminteasca de luxul intalnit la bal.
    De asemenea am observat si ce efect poate avea o viata prea constransa,viata pe care o duce Emma la manastire,unde erau interzise cartile de dragoste,pe care totusi tanara adolescenta impreuna cu colegele ei le citesc si care se dovedesc a avea un rol important in modul in care Emma va concepe viata.Ea se indragosteste de viata de la Curte,de marchizi si marchize,duci si ducese,incercand sa caute pe parcursul vietii ei aceasta dragoste pe care nu o intalneste insa decat poate dupa moarte.
    Aceasta este parerea mea despre carte si cred ca asa trebuie inteles gestul Emmei de a-si insela sotul care o iubea neconditionat,dar care nu ii putea oferi fericirea.

    raspunde

  42. Ligia spune:

    Bogdan, sunt femeie. am citit comentariile celorlalti. am vazut jigniri si precipitari, de dragul avantarii in cuvant, un teribilism al vietii imature si negandite. am creat literatura care de altfel nu este altceva decat viata reala. ne avantam in literatura, mai ales intr-o opera ca a lui Flaubert si vrem sa simtim viata din cosmos. sa creada Pamantul ca suntem inteligenti si ca vrem sa ne facem o realitate, un complex de simturi pe care de fapt el le-a creat ca sa traim in ele. literatura e o particica atat de mica, o reflectie minora vis-a-vis de imensul din noi. nu ne trebuie literatura ca sa simtim. oamenilor inteligenti.ne trebuie literatura ca sa iesim in evidenta.ei, aici e problema. cu ce vom iesi in evidenta, daca tot tinem neaparat sa iesim, cu ceva care infecteaza si darama, sau cu o intelepciune(care vine din disciplina) pe care o minte deschisa o descopere progresiv, care, fara sa ne dam seama, este pilonul principal al creatiei, a mentinerii in viata, a armoniei, al progresului(sanatos) social, personal, interpersonal, conjugal, sau de toate felurile. Tolstoi, in lucrarile sale o redescopere, incearca sa o reinstaleze si sa recladeasca poate zic prea mult, dar lumea din nou. intr-adevar, traim intr-o lume foarte schimbata din toate punctele de vedere. valorile s-au intors cu susul in jos. si in loc sa stea pe picioare, stau in maini. reprezentate de partea feminina. de la femeie incepe viata si se continua.in ce fel se continua, depinde mult de ea. si rolul ei este unul extraordinar, pentru ca ea initiaza in viata.insa capacitatea celui initiat, poate fi total straina de ea. nu neaga nimeni natura complexa a femeii, spatiul infinit din orice faptura umana, fie femeie, fie barbat. fiecare se va extinde in limita elasticitatii sale interioare. dar cred ca daca totusi am fost lasati sa ne regasim ca jumatati, femeie si barbat, evolutia universului interior, a fiecaruia, depinde de tangenta noastra mentala, natura interactionarii si felul in care ne unim ca sa vedemlucrurile in prezent si in perspectiva . Ca sa fim liberi nu trebuie sa accesam limita lucrurilor, fie ele bune, fie rele,dorinta aceasta poate fi una puerila si dezastruoasa. doar pentru ca vezi doamne, ne-am nascut atat de incatusati saracii de noi, sa traim atat de putin..ar trebui mai degraba sa fim atenti la felul in care traim daca tot traim asa de putin; de fapt, poate ar trebui sa facem liniste. din mintea noastra insasi tasneste libertatea.dar de ce nu o libertate sanatoasa, nu haotica, nu o libertate a depravarii, nebuniei explorarii de orice fel, nociv sau benefic . ne sfortam sa tinem pasul cu societatea in care traim, dar de multe ori multitudinea, gloata este mai infectata decat putinii care stau pe marginea ei si reflecta la evolutia acesteia, descoperind pilonii care stau sa cada peste ea.
    Femeia vrea sa fie libera. Barbatul la fel. inversam rolurile, ni le negam si creem un haos. E o consecinta a lipsei de disciplina, a unui haos largit. omul se ghideaza total singur acum.e independent.e un liber care nu si-a inteles niciodata libertatea, daramite sa si-o poata conduce. ce incearca el oare sa descopere mai mult decat este atat de clar si de descoperit dinainte pentru el..unde vrea sa se extinda dincolo de el? si chiar ajungand dincolo, de ce oare va fi capabil? vrem sa construim noi lumea, sa-i punem noi legi; cand asta se intampla, Altcineva va sta in liniste, nu ca sa invete, ci ca sa urmareasca o corabie in deriva.

    raspunde

  43. mishu88 spune:

    Nepotrivire de caracter?! Câte divorțuri din ziua de azi au ca punct critic acest motiv? O mulțime!! Sunt sigur că cei care ați comentat aici ați iubit o dată, de două ori, de trei ori persoane diferite și față de care v-ați simțit nepotrivit/ă. Astfel, am ales despărțirea. Ori în trecut, divorțul era aproape de neconceput, atât din cauza religiei, cât și din cauza opiniei publice. Emma este într-un mixer de unde scapă îndatorată, inclusiv cu viața ei (prea devreme). Chiar în carte zice că, deși alege pe Rodolphe sau pe Leon, se plictisea atât el de ea, cât și ea de el. Deci, pasiunea, chiar dacă îi dădea femeii dreptul ”de a alege”, a ales prost!

    Prin reducere la absurd, credeți că dacă se mărita de la început cu un om boem, avea să aibă un alt sfârșit? Nu! Tot ar fi căutat ”altceva” și ”altundeva”! Sau ar fi fost înșelată, iar atunci lucrurile luau o altă întorsătură. Am atâtea exemple în jur în care femeia ”nu e redusă la funcțiile biologice” (ce urât sună!!), ci își exercită – CU DRAG – rolul de mamă, soție, bunică! Dacă întrebi un om cu casă, cu masă, cu grădină, cu copii, dacă vrea să o ia pe altă cale, ar zice: ”Nu!” BINEÎNȚELES, asta dacă bărbatul e bărbat, nu bea, nu stă 95% la muncă, se poartă frumos, e galant, îi face cadouri, o respectă etc.

    Deși doctorul Bovary era cam plăpând, el iubea, era bun (Printre ultimele ei cuvinte… ”Ești bun!”) Problema era că era PREA bun sau NU DESTUL de bun pentru o femeie boemă ca ea. De aia se zice în orice pas, vezi cu cine vei sta în viață, stai ”de probă” să simți ce și cum face celălalt.

    Nu știu de ce s-a aruncat cu atât de mult noroi în Bogdan. Are dreptate, Adevărul este numai unul, iar adevăratele valori sunt aceleași ca și înainte. Ce e așa urât să fii monogam/ă? E plictisitor? E frumos să ai curaj să ieși cu iubita/iubitul în oraș la o plimbare, în excursie prin munți, la mare, în străinătate, la petreceri, la munca de pe câmp, la plimbările cu bicicleta, să te rogi împreună, să suferi, să te bucuri împreună, să crești un copil, să urmărești un film?

    Sigur că niciodată nu se vor găsi două ființe, bărbat și femeie, să fie de acord în toate. Dar fiecare a fost înzestrat cu toleranță, azi lasă unul de la el, mâine lasă celălalt și tot așa. Iar ”familia” continuă să fie unită și să-și trăiască rolul de FAMILIE! Și e important să fie egalitate într-un cuplu. Dacă ea face un lucru, el face altul, dar nu ca în M-me Bovary: el totul și ea nimic.

    De exemplu, nici soției mele nu-i place literatura aceasta de tip descriptiv (îi plac romanele de aventură, Brown etc.), dar a găsit de bun augur să urmărim ecranizarea romanului.

    Apropo de a șaptea artă, aștept ediția din 2013 a ”Madame Bovary”. Mai știți și alte ecranizări interesante?

    raspunde

  44. mary spune:

    Pe mine m-a dezamagit povestea spre final. N am aflat nimic de Leon si nici mare lucru despre Rodolphe, despre cum au vazut ei moartea Emmei, despre ce au simtit la aflarea vestii. Stiu ca povestea nu a fost despre ei, si ca au fost niste pioni, insa cu toate acestea mi ar fi placut sa aflu cate ceva despre starile lor interioare. Oricat de plictisit ai fi de o poveste de dragoste, oricat de eliberatoare ar fi despartirea, totusi moartea unei persoane te face sa vezi altfel lucrurile. O poveste trista totusi, un singur aspect n am putut sa-nteleg la Emma, felul in care s-a comportat cu fetita ei.

    raspunde

  45. stefania spune:

    Felicitari Bogdan! O minte sanatoasa acorda intotdeauna sanse unei vietii implinite!

    raspunde

  46. Alexandra spune:

    Barbatii sunt intr-o tabara si femeiele evident in cealalta. S-a tot vorbit aici ca adevarul este numai unul. Oare asa sa fie? Parerea mea este ca adevarul in probleme de genul acesta este de partea tuturor pentru simplu fapt ca parerile noastre sunt influentate de mediu ,cultura si personalitate. Este normal sa nu fim de acord in polemici de genul acesta dar cred ca ar trebui sa gandim ceva mai progresiv ;)

    raspunde

  47. Andrei spune:

    Interesante pareri si destul de diverse. Vad totusi, cum era chiar de asteptat, femei aparand-o pe Emma, iar de cealalta parte atat femei cat si barbati. De ce nu ma surprinde ? Pentru ca si eu am observat o tendinta a autorului de a contura un personaj feminin care satisface nevoile femeii din era noastra. ” Libertate ” spun unii, tendință catre absolut o numesc altii.
    Emma Bovary este un adevarat reprezentant al vietii boeme, al indolenței ( cu precadere fata de familie ) si al vietii iluzorii. Ea ” pacatuieste ” si nu o face din naivitate. Este mai mult decat constienta de fiecare nedreptate facuta sotului si fiicei. O femeie dominata de instinct.
    Exista si un “dar”, reprezentat de oportunitatile limitate ale unei femei in acea epoca. Cum cineva a mentionat mai sus, divortul practic nu exista ca optiune, iar ” nevasta ” era vazuta drept o aducatoare de copii. Insa, consider ca Flaugert, in genialitatea sa, a reusit sa contureze chiar si faptul ca acesta nu era cazul in familia Bovary. Emma Bovary se putea bucura de orice ” libertati ” is dorea, neconditionat.

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro