bookblog.ro

Cartepedia
---
...

Cum mi-am petrecut vacanta de vara

Scris de • 24 November 2006 • in categoria Cristina Teodorescu

Autor: T.O. Bobe
Rating: 2 stars

T.O. Bobe Cum mi-am petrecut vacanta de varaCum mi-am petrecut vacanţa de vară este o poveste halucinantă despre un elev care povesteşte cum şi-a petrecut vacanţa de vară (într-o compunere). Textul povestitorului debutează cu celebrele "incantaţii" specifice ciclului primar "vara este cel mai frumos anotimp" ca mai apoi să se blocheze, neputând să folosească clişeele specifice toamnei deoarece era vară. Gradat, povestirea se concentrează pe întâmplările cât se poate de banale ale elevului Luca, ca mai apoi să apară o sumedenie de cadavre, piraţi şi terorişti, un fel de story poliţist. Intriga se construieşte într-un mod cât se poate de ilogic. Compunerea se termină cu veşnicul "Ce Frumoasă a Fost Vacanţa de Vară!".

T. O. Bobe reuşeşte să se joace cu toate clişeele textelor obligatorii şcolare, chiar şi cu stângăciile limbajului copilăriei, astfel încât la un moment dat nu mai ştii dacă ceea ce citeşti există, ori este o greşeală de tipărire. Micile detalii expuse în compunere sunt cele care indică anormalul, observând astfel pe parcursul "romanului" trecerea de la un peisaj senin şi inocent la unul sângeros, o imagine din Counter-Strike în care toţi doresc să-l ucidă sau să-i implanteze "cipi" în cap pentru a-l monitoriza.

Cum mi-am petrecut vacanţa de vară este modul ideal de a te juca cu literatura. Momentul în care mi-a fost recomandat T. O. Bobe doream să văd dacă se poate scrie într-un mod copilăresc şi cartea lui mi-a dovedit-o. Trebuie să recunosc că iniţial nu mi-a plăcut în mod deosebit tocmai pentru subiectul abordat, banal şi cât se poate de inimaginabil, acea minciuna mare cusută cu aţă albă pe care ţi-o poate spune orice copil în faţa blocului dacă ai timp îndeajuns să-l asculţi.

Totuşi, povestea lui Luca (cacofonie voită?) este pe cât de amuzantă şi plictisitoare, pe atât de neliniştitoare. Mai mult, peisajul romanului este specific anilor 1990 din România, cât despre părinţii acestuia sunt în permanenţă ocupaţi şi nu au timp de acesta, lăsându-l în grija bunicii. Motivul unei compuneri de peste 400 de pagini este simplu: Luca, deşi nutreşte sentimente confuze pentru Miruna Nahabetian, fosta lui colegă de ciclu primar, nu vrea să se lase mai prejos şi se hotărăşte să scrie o pagină pentru fiecare zi din vacanţă. Mai mult, tema compunerii este dată tot de Miruna care îi povesteşte că scrie despre extratereştii, iar cum pe Luca nu-l interesau extratereştrii acesta va scrie despre Piraţi şi Terorişti.

Luca nu este un puşti simpatic şi liniştit, acel stereotip promovat în literatură; el este crud, incapabil de a percepe realitatea, toţi prietenii săi sunt fie "japiţe ordinare" fie "pretenari", iar în momentul în care Robert, singurul lui prieten nu se mai arată în preajma casei sale acesta este catalogat fără doar şi poate drept o "japiţă ordinară". Luca are o perspectivă ciudată asupra lumii vii, astfel încât mutilările, dezmembrările şi torturile fac parte din viaţa de zi cu zi şi nu-i provoacă repulsie.

T.O. Bobe construieşte, în Cum mi-am petrecut vacanţa de vară, un puzzle dificil de limpezit. Cu toate acestea, autorul cere câteodată un preţ mult prea mare pentru proza sa încâlcită, de multe ori firul povestirii pierzându-se în detalii sau fiind lăsat neîncheiat. Dacă autorul a reuşit să demonstreze capacităţi extraordinare în redactarea stilului copilăresc, totuşi structura de coerenţă a romanului are deficienţe datorită multor întâmplări lăsate la interpretarea cititorului cât şi revenirea la aceeaşi temă cu crime, mutilări şi terorişti conduce la un cosmos negru, care te duce cu gândul la ideea că poate generaţiile "ce va să vină" nu mai sunt inocente şi mai mult, sunt dereglate pentru totdeauna.

Un ultim cuvânt înainte de a încheia: îi ofer două puncte pentru originalitate, primind numai atâtea datorită neputinţei de a mă face să îl citesc în continuu, părăsind de multe ori cartea pentru a începe altele noi. Poate dacă nu ar fi adâncit stilul copilăresc ar fi fost şi mai uşor de citit, însă asta nu vom şti niciodată.

Reviewer: Cristina Teodorescu (Woodisor)

Citeste cele 39 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. Dumnezeule! Oare textul asta nu-i rupt si el din romanul despre care face vorbire? T.O.Bobe, tu esti, frate?

    raspunde

  2. T.O. Bobe spune:

    Soro Mircea, nu sint eu. Desi mi-ar fi placut sa ma duca mintea atit, incit sa-mi spun Woodisor. :)

    raspunde

  3. puck spune:

    eu tot caut cartea asta. nu ai fi dispusa sa o vinzi? daca da, see my email, pliz…

    raspunde

  4. Woodisor spune:

    Puck, ti-o pot imprumuta daca vrei… dar de vandut nu mai intra in discutie… daca chiar domnul Bobe a venit pe site si m-a citit :)… ce bine ca am un nume usor de retinut… nu-i asa? Totosi, poate o mai gasesti pe siteul editurii polirom…
    O sa iau drept compliment remarca apropox de nume :) Tschüss!

    raspunde

  5. T.O.Bobe, m-am linistit. Chiar daca ar fi fost intr-adevar fain sa-ti spui Woodisor :). Spor la scris. Astept un nou roman.

    raspunde

  6. T.O. Bobe spune:

    Multumesc frumos. Sper ca ai rezerve de rabdare. :(

    raspunde

  7. Woodisor spune:

    Funny situation: ce ma bucur domnule Pricajan ca nu va aduceti aminte de mine :P… chiar hilar! Hai ca va dau un indiciu… mic-mare: 2004 Revista Familia Prima-Verba… ring a bell?

    raspunde

  8. Sorry, se pare ca am probleme cu bellu’. N-ar fi prima oara, de altfel. :(

    raspunde

  9. ionuca spune:

    Well, mie mi-a placut cartea. Ca sa fiu sincera, mi-a placut cam 3/4 din ea. Ultima parte mi s-a parut putin trasa de coada :( Am fost fascinata cand am inceput sa citesc despre Luca si aventurile lui, m-au amuzat teribil acele greseli voite de ortografie [bine, spre final m-au obosit], dar cand au intrat in joc Piratii si Teroristii mi s-a cam taiat cheful de citit.

    Eu as fi mai darnica cu stelele si i-as da totusi 4: unde ma gasesti o asemenea carte despre copilarile? [si nu-mi spune de Ion Creanga :P ]

    raspunde

  10. Woodisor spune:

    Ionuca, adevarul este ca in final, o recenzie ramane totusi o parere personala. Mi-a fost greu sa o citesc, stilul a fost prea copilaresc pentru mine, poate prea tras de coada. Poate gaseste care va ca a fost mai buna de 2 stelute? asteptam o noua recenzie :)

    raspunde

  11. Simona spune:

    Si mie mi-a placut cartea si i-as acorda mai mult de **. Am citit-o chiar in vacanta de vara…poate asta a fost un motiv…
    Concluzie: Vacanta lui Luca a fost mai interesanta!

    raspunde

  12. Mel spune:

    Am terminat cartea ieri. Si, daca la inceput nu pot sa spun ca mi-a placut,ei bine nu am mai putut sa o las din mana si am citit-o in timp record. Record pentru mine…

    Reda foarte bine viata copiilor de astazi cu parintii ocupati, atentie parinti! Cliseele utilizate de oamenii mari care sunt preluate de copii, povestile gen Jurnalul de la ora 5, faptul ca pentru Luca violenta este ceva comun. Nu este infricosat de moarte, torutra, sange etc.

    Spre deosebire de generatia mea ( presupun ca si cea a autorului) copii de astazi nu se sperie de Horror. Cresc cu el zi de zi la TV, pe strada, in reclame , carti etc.

    Am obosit la un moment dat datorita stilului total agramat al lui Luca. daca greselile de ortografie cred ca sunt “fezabile” , modul lui de exprimare verbala mi se pare deplasat. Deplasat pentru un copil crescut intr-o familie de intelectuali ( mama este la baza profesoara). Eu am un copil de nici 6 ani si nu vorbeste astfel, de aceea mi s-a parut deplasat pt un copil de 10 ani , premiant.

    Cartea este deosebita, este un adevarat experiment si merita cu siguranta mai mult de 2 stele

    raspunde

  13. Woodisor spune:

    Simona, stelutele sunt de fapt un clasament subiectiv, cel au recenzorului si atat. Fiecare vede o carte intr-un anumit fel.

    Mel, da, este o carte bine scrisa insa ceea ce face sa ii scada din atractivitate este dificultatea de a o descrifra. Este plina de jocuri si exprimari agramate care pana la urma, utilizate in exces, fac sa ii scada valoarea cartii. Da, este un experiment si merita citita, macar pentru a vedea si alt fel de a scrie.

    raspunde

  14. irina spune:

    e fix ca iubitul pe care nu-l “iei” pentru ca e cel mai inalt/verdenochi/haios (asa vor femeile, nu zau!) ci pentru ca ceva din inauntru stie ca asa e socotit sa fie. este cartea mea cea mai preferata. domnule autor, te apreciez tare-tare

    raspunde

  15. mac42 spune:

    @Woodisor – te rog fa-ma sa-nteleg: daca acele exprimari agramate n-ar fi fost utilizate consecvent, ci ar fi disparut pe parcurs, tie ti s-ar fi parut ok si i-ar fi ridicat cartii “valoarea”? aha… si daca odrasla-ti la 6 ani vorbeste elevat, atunci e de neconceput ca un copil de 10 ani (chiar unul al carui mama e profesoara – oha!…) sa combine formule aiurea ca luca? ahaa… daca ma gandesc cum vorbeau unii din profesorii mei pe vremuri tind sa cred ca t. o. bobe e vecin cu copiii vreunuia din ei si stenografiaza bine. asa, si zici ca tie ti-a fost greu sa citesti cartea… zau? imi pare foarte rau pentru tine, ai ratat o mare placere…. cinci stele lui t. o. bobe, tie niciuna – desi mi-a fost usor sa citesc ce-ai scris… und tschüss!

    raspunde

  16. mac42 spune:

    @Woodisor: imi cer scuze, am gresit cu odrasla de 6 ani – raman la parerea mea, insa obiectia asta i se adreseaza lui mel….

    raspunde

  17. Woodisor spune:

    mac24… zambesc si continui sa zambesc.
    reamintesc doar asa… ca sa fie: recenzie = parere personala.
    fiecare, cred in asta, are dreptul sa-si exprime parerea. ei uite, zic inca o data: nu mi-a placut cartea, pentru intelectul meu (hai, fa gluma din asta) a fost prea mult/prea putin.
    sincer? stelutele se dau nu persoanei in cauza, ci recenziei. dar, ma rog, fiecare cum stie mai bine.
    multumesc pentru parere
    acum hai sa mai citim odata pe t.o.bobe si hai sa il gratulam pentru cartea scrisa.
    ca se pare ca eu am facut o CRIMA cand am zis ca nu mi-a placut cartea

    raspunde

  18. Woodisor spune:

    irina, acum vad comentariul tau.
    da, sa zicem ca aceasta comparatie a ta merita luata in considerare (desi nu o sa o iau, un iubit este un om in primul rand si nu o carte, un lucru lipsit de ratiune si suflet)… si daca ar fi sa iau in considerare comparatia ta as zice da: avem dreptul la alegeri, de aceea avem liber arbitru. sa alegem! daca nu iti place un lucru, nu-l iei. daca da, il iei. simplu ca buna ziua!
    toate cele bune!

    raspunde

  19. Woodisor spune:

    si ar mai fi ceva: asta ca sa incercam sa impacam si capra si varza — Mel, studiile arata faptul ca indiferent cat de inteligent esti si cat de premiat esti, nu exista om pe aceasta planeta care sa utilizeze corect gramatical o limba. Nici englezii, nici francezii si in niciun caz romanii :)

    raspunde

  20. emma spune:

    oh :) dar ce se intampla cu lingvistii – sprachwissenschaftler(i) ? de la niscavai philologi ar fi chiar de asteptat , nu-i asa ?
    aici ti-ai scos in evidenta – marele tau talent in arta diplomatica :) inteligent. frumos .sensibil . de-a dreptul decent !

    iscalit :

    terorista linguala :)

    raspunde

  21. emma spune:

    aaa :) asta a fost pentru tine ma chere Cristina ! dar banuiesc ca stii deja :)

    raspunde

  22. Woodisor spune:

    emma, daca nu as stii as zice ca ai sunat aproape amenintatoare.
    dar pentru ca este iunie si este cald afara si frumos, trecem cu vederea peste aceste accese.
    o zi minunata, mai racoroasa!

    raspunde

  23. emma spune:

    hei, o zi racoroasa am adesso – caci ploua .
    in rest, am dorit a spune – ca as fi disperata daca as crede ca nu exista un scribalau pe terra – care sa nu cunoasca intru perfectiune lingvismul. am subliniat mai ales ca TU te-ai purtat par excellence – facand pe mediatoarea in momentul in care atmosfera a devenit “precipitata” !

    cam atat !

    vezi ca te-am complimentat(indirect) … si sunt rau sclifosita si economicoasa cu vorbele de duh !

    raspunde

  24. Woodisor spune:

    emma esti o scumpa!
    si cu asta m-am intrecut pe mine in complimentari si diplomatie :D

    raspunde

  25. mac42 spune:

    @Woodisor: Right from the start: nu vreau sa ma cert cu tine, nu de-aia scriu din nou. Vreau doar sa-ti atrag atentia (si poate si celor care admira diplomatiile de orice fel) ca nu mi-ai raspuns la intrebare. ai avut un argument concret (“Este plina de jocuri si exprimari agramate care pana la urma, utilizate in exces, fac sa ii scada valoarea cartii”) legat de care am pus o intrebare concreta (“daca acele exprimari agramate n-ar fi fost utilizate consecvent, ci ar fi disparut pe parcurs, tie ti s-ar fi parut ok si i-ar fi ridicat cartii “valoarea”?”). nici vorba de CRIMA, fii pe pace. by the way: “nu exista om pe aceasta planeta care sa utilizeze corect gramatical o limba.” – asta ce mai vrea sa fie?

    raspunde

  26. Woodisor spune:

    mac42… 2 intrebari… 2 raspunsuri:

    1) Poate, desi nu cred. Tin sa zic nu. Nu mi-a placut cartea. Punct
    2) Este o parere. Deal with it :D

    raspunde

  27. roxana spune:

    poi nam ce zike….e sooper tare,…vroiam si io o vacanta de varaa asa….:X:X:

    raspunde

  28. mogaldea spune:

    numi pace yo vreau un text despre aia

    raspunde

  29. Woodisor spune:

    Roxana… o astfel de vacanta iti poti face oricand:) cred ca tine si de imaginatie

    Mogaldea… sincer, nu inteleg ce vrei sa zici, dar sa zicem ca …. e bine!

    raspunde

  30. @N0n!m spune:

    DOamne… cati ti-o luat ma sa scrii atata ?cum ai scris o litera pagina?

    raspunde

  31. rodica spune:

    foarte frumoasa cartea.ea nu arata numai gandurile unui copil,ci o intreaga mentalitate a perioadei,viata celor mari abia eliberati din comunism si efectele libertatii asupra celor mari si mai ales asupra copiilor.cred ca in spatele lui luca se ascunde o intreaga psihologie.ideea autorului care a fost oare?oricum,cartae e foarte buna oricum ai citi-o.felicitari

    raspunde

  32. Emil spune:

    salut.as dori sa aflu de unde pot procura aeasta carte.lasati-mi un mesaj pe forum sau pe email.ms

    raspunde

  33. radu spune:

    citit-am si eu abia acum aceasta carte. excelenta! destul de bizar mi se pare faptul ca lumea nu a prea insistat pe subiectul cartii: povestea unui copil care se imbolnaveste de schizofrenie. cel putin asta e parerea mea. nu prea are rost sa ne intrebam ce s-a intamplat in realitate, cine a decedat, cine nu etc

    raspunde

  34. cristina spune:

    da ce fel de carte este asta

    raspunde

  35. catalina spune:

    nu-mi place cartea e URATA!!!!mai bine as face 1000 de flotari decat s-o citesc!!!!!

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Copyright ©2011 Bookblog.ro