Când a apărut prima dată, inițial sub formă a șase părți, câte una publicată în fiecare lună, romanul lui Stephen King, Culoarul morții (en. The Green Mile) a fost un triumf editorial: toate cele șase volume au ajuns simultan pe lista de bestselleruri New York Times, încântând milioane de fani din întreaga lume. Și, credeți-mă, motivele sunt dintre cele mai serioase! [Citeste tot Articolul]
Încă nu am reușit să-mi formez o părere clară despre Stephen King, regele literaturii horror și maestrul suspansului, și asta pentru că am citit doar trei cărți scrise de el – din cele peste 50 de romane și mai mult de 200 de povestiri scurte pe care le-a publicat până în momentul de față. „Cimitirul animalelor” a fost primul roman semnat King pe care am avut onoarea să-l citesc și mi-a plăcut foarte mult, dar apoi a venit „Carrie”, carte pe care am detestat-o de la început și până la sfârșit (nu cred că e un semn prea bun faptul că mi-a plăcut mai mult ecranizarea din 2014). Am vrut să citesc Mr. Mercedes datorită noii mele pasiuni pentru thrillere și pentru că îmi doream foarte mult ca aceasta să fie cartea care să mă determine să-l trec pe Stephen King pe una dintre următoarele liste, odată pentru totdeauna: autori pe care e musai să-i citesc în întregime sau autori pe care trebuie să-i evit cu orice preț. O fi reușit, oare, „domnul Mercedes” să mă facă să mă hotărăsc? [Citeste tot Articolul]
Dacă tot suntem în săptămâna de Halloween, cu ce altceva am putea sărbatori mai bine, dacă nu cu o carte scrisă de Stephen King? În momentul în care am auzit că The Shining, una dintre cărţile mele preferate, va avea o continuare, şi anume Doctor Sleep, gândul mi-a zburat imediat la Danny. Oh, Danny!! Dacă atunci când am terminat primul volum mă întrebam ce se va alege de viaţa micului băiat înzestrat cu strălucire, dacă va păşi sau nu pe urmele tatălui său, acum am avut şansa să aflu.
Ce se întâmplă atunci când fanatismul și rațiunea de a trăi se învârte în jurul unui personaj fictiv, ale cărui aventuri sunt urmărite cu sufletul la gură? Dar atunci când seria de cărți își găsește un final mai mult sau mai puțin abrupt, iar fanul numărul 1 al scriitorului decide să forțeze muza creativă și să-l oblige să-și reînvie personajul care-i provoca silă și greață, considerându-l motiv de batjocură în cercurile criticilor literari?
„Life was a wheel, its only job was to turn, and it always came back to where it started.”(Viața era o roată, singurul ei scop era să se învârtă, și mereu se întorcea de acolo de unde a început.) [Citeste tot Articolul]
„Hai să facem o plimbare, durule...Hai să hoinărim.”
Ce-ai zice de o plimbare care să-ți ridice părul la ceafă și să te facă șă-ți încleștezi dinții până când simți că vor ceda sub greutatea fricii? Ce-ai zice de o roșcată focoasă, lucioasă și temperamentală până în adâncul pistoanelor care nu te va pierde din ochi nici o clipă și care te va apăra mai ceva ca o leoaică?
„Deșertul era apoteoza tuturor deșerturilor, nemărginit, se înălța spre cer parcă la infinit, în toate direcțiile. Era alb și orbitor și uscat ca iasca și plat, cu excepția nedeslușitei pâcle, ca un nor, a munților care se schițau la orizont, a ierbii-diavolului care aducea vise dulci, coșmaruri, moarte. Din loc în loc, câte o lespede funerară indica drumul, căci odinioară cărarea suflată de nisip care-și croia drum prin crusta groasă a solului alcalin fusese un drum mare. Trăsuri și căruțe îl străbătuseră. Dar de atunci lumea mersese mai departe. Lumea se golise.” [Citeste tot Articolul]
Copyright ©2011 Bookblog.ro