bookblog.ro

Nimic nu e întâmplător

Scris de • 20 October 2016 • in categoria

Titlu: De trei ori în zori
Autor:
Rating:
Editura:
Anul aparitiei: 2015
Traducere:
Numar pagini: 120
ISBN: 978-973-689-985-0
Cumpara cartea

 Alessandro Baricco este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai citiți și iubiți autori din Italia. Din lungul șir de realizări pe care le-a avut de-a lungul anilor, în care și-a încercat mâna în teatru, radio și televiziune mie personal cea mai interesantă mi se pare școala de tehnică narativă pe care a înființat-o la Torino sub numele de „Pickwick” și unde abordează împreună cu grupuri de tineri scriitori problemele prozei în era computerului.

Probabil că vi se pare complet aleatoriu acest detaliu așa cum ar fi de fapt dacă nu aș lua în considerare romanul de față, De trei ori în zori, în care totul și nimic nu este lăsat la voia întâmplării.

„Privea la casa din fața ei și se gândea la misterioasa dăinuire a lucrurilor în fluxul neoprit al vieții. Se gândea că, trăind cu ele, sfârșești prin a lăsa de fiecare dată pe suprafața lor un strat subțire de lac, tenta anumitor emoții menite să se decoloreze, sub soare, în amintire.”

Trei povești fără o aparentă legătură. Prima despre o femeie în rochie de seară care se adăpostește în camera de hotel a unui om de afaceri cu care poartă o lungă discuție până în ceasurile de dinaintea răsăritului. A doua despre o tânără fată ce se întinde la vorbă întreaga noapte cu recepționerul hotelului, căutând pretexte să nu mai urce în camera unde o așteaptă iubitul violent. Și cea de-a treia despre o polițistă care răpește un băiețel scăpat din flăcările ce i-au mistuit casa și familia, pe care îl lasă în grija unui vechi prieten.

La prima vedere conexiunea pare a fi inexistentă, asta până nu te lași în voia visării și realizezi că cele trei istorisiri fac parte din același fir narativ povestit de-a-ndoaselea. E ca o melodie pe care o asculți la un pick-up, de pe un vinil atât de zgâriat încât acul tot sare câte o bucată de piesă la care revine mai apoi total neașteptat.

Iar revenirea asta la origine e dată de lumina dimineții, cea care dezleagă firele încâlcite ale vieții și care așază totul pe făgașul normal.

Baricco, prin romanul de față, nu cred că și-a propus să lase în urma lui un semn mult prea vizibil sau să lase o poveste care să te bântuie. Ce lasă în schimb e un sentiment de fragilitate, e o incertitudine a ceea ce ai citit, o concluzie pe care nu prea știi exact cum să o formulezi.

Așa că nu vă ofero concluzie clară pentru că nu o am. Ce am în schimb e un îndemn la lectură și un răgaz de reflectare la ce am citit, pentru că sunt prea rare cărțile care te fac să-ți pui întrebări la final, nu pentru că au lăsat întrebări fără răspuns, ci pentru că îți dau o anumită stare pe care vrei să o înțelegi.

  • Plusuri

    Cartea în tot ansamblul ei, cu cel trei povești care se completează ca piese de puzzle.

  • Recomandari

    Celor ce își doresc o lectură simplă și complexă în același timp.

Categorie: | Autor: | Editura:



Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

  • Poker

Copyright ©2011 Bookblog.ro