Titlu: Marele marinar
Autor: Catherine Poulain
Rating:
Editura: Polirom
Anul aparitiei: 20017
Traducere: Mădălin Roşioru
Numar pagini: 344
ISBN: 978-973-46-6683-6

Ce m-a atras să citesc romanul „Marele marinar”? O femeie pe o barcă de pescuit din Alaska, singura femeie într-o lume dură a bărbaților. Ce căuta acolo? De ce a ales o astfel de viață? I-a făcut față? Toate aceste curiozități m-au determinat să încep să citesc. Cu atât mai mult cu cât povestea este desprinsă din realitatea trăită de autoare pe pielea ei.

Femeile și bărbații sunt diferiți. Ca femeie te caracterizează vulnerabilitatea și fragilitatea. De aceea există domenii în care predomină femeile și domenii în care bărbații dețin monopolul.

Însă Lili, eroina romanului, vine să anuleze astfel de „concepții prestabilite”. Alegerile ei nu au fost cele ale unei femei obișnuite. Nu și-a dorit soț, casă, copii. A preferat în schimb o viață trăită la limită, mereu în mișcare, mereu pe drumuri, într-o confruntare permanentă cu necunoscutul. Pentru că un stil de viață comod și linear ar plictisi-o de moarte…

Astfel, Lili se angajează pe o barcă de pescuit alături de bărbați în fața cărora își va câștiga respectul și aprecierea prin forțarea până la durere a propriilor limite. Va munci cot la cot cu ei, va sta de veghe noaptea, va suporta frigul și rănile fără să crâcnească. Pentru că începe să înțeleagă care este cea mai mare teamă a bărbaților vizavi de femeile venite acolo: să nu îi încurce, să nu își prezinte fragilitatea într-o lume atât de dură, unde slăbiciunea înseamnă moarte sigură.

Inițial este privită cu ochi răi, iar fizicul ei plăpând, de femeie mică de înălțime și slăbănoagă nu face decât să întărească temerile bărbaților. Însă va da dovadă de o încăpățânare dusă deseori la absurd. În momentul în care este înțepată de o coadă veninoasă de pește, va alege să suporte durerea în tăcere, preferând să moară decât să se arate vulnerabilă. O adevărată „Tough girl”, după cum o numește unul dintre bărbații de pe barcă.

Vor fi momente în care va conștientiza acut diferența dintre fragilitatea corpului ei și dârzenia unui corp de bărbat. Va avea și ea „picioare de marinar” care să o ajute să își mențină echilibrul pe punte abia după câteva luni pe mare.

Însă ambiția unei femei într-o lume a bărbaților poate fi cu atât mai mare cu cât încercările sunt mai grele. Iar mărturia unei femei - skipper rezumă foarte clar o astfel de atitudine:

„- Și cum se face?

- Ce anume? Să fii skiper? Se muncește. Am început matelot, ca tine. Probabil ai aflat deja, nu mărimea mușchilor e importantă. Important e să reziști, să privești, să observi, să-ți amintești, să te ducă mintea. Să nu cedezi niciodată. Să nu te lași niciodată descumpănită de zbieretele bărbaților. Poți să faci orice. Nu uita asta. Nu renunța niciodată.”

Viața lui Lili ar putea să intre pe un făgaș standard pentru ea ca femeie în momentul în care se îndrăgostește de așa numitul „Mare marinar”. Alături de ea, el își dorește o viață liniștită și un „ice-cream baby” (în roman, Lili pare că mănâncă doar înghețată și popcorn...). Însă Lili vede aceste planuri ca pe niște măsuri de îngrădire a libertății.

„Nu-s o fată care aleargă după bărbați, asta vreau să spun, mi se rupe de bărbați, dar trebuie să fiu lăsată liberă, altfel plec… Oricum plec mereu. Nu mă pot abține. O iau razna când sunt obligată să rămân, într-un pat, într-o casă, devin rea. Nu se poate trăi cu mine. Să fiu o mică femelă nu e pentru mine. Eu vreau să fiu lăsată să alerg.”

Eroina a împrumutat trăsătura definitorie a autoarei. Catherine Poulain consideră că „Viaţa înseamnă să fii în mişcare. Să mergi ca pe sîrmă. Cred că am făcut bine ce-am făcut”.”

Încă de la vârsta de 18 ani, Catherine a conștientizat faptul că nu poate avea o viață obișnuită și nici cu o ocupație comună. Așa că se va dedica muncii fizice la o fabrică de conserve din Islanda, va lucra pe un șantier naval în SUA și va pescui pe barcă în Alaska. Pentru ea asta înseamnă să trăiască: să perceapă viața cu toate simțurile.

• Plusuri

  O poveste de viață inedită și un stil de a scrie aparte, care i-a adus autoarei numeroase premii, cum ar fi: Premiul pentru roman Ouest-France, Premiul Joseph-Kessel, Premiul Gens de Mer, Premiul Livre & Mer Henri-Queffélec, Premiul Pierre Mac Orlan.

• Recomandari

  Celor pasionați de povești de viață unice și de trăirea libertății în toată splendoarea ei.