Setea de supraviețuire
Autor: Yeonmi Park
Rating:

Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2015
Traducere: Ioana Aneci
Numar pagini: 304
ISBN: 978-973-46-5670-7

Am mai spus la un moment dat și în recenzia cărții „Castelul de sticlă” că îmi plac foarte mult scrierile care prezintă viața dusă la extrem a unor personaje reale care reușesc, prin forțe proprii, să își construiască destinul dorit.
Poate pentru că mă ajută să fiu mai optimistă, să cred că atunci când îți dorești cu adevărat un lucru, acel lucru se va întâmpla în cele din urmă. Și că un context nefavorabil sau o soartă vitregă nu reușesc totuși să îngenuncheze un om. Pentru că suntem, prin natura noastră, creați să luptăm pentru noi și pentru cei dragi.
Și autorii ruși din diaspora își păstrează „rusofilia”
Autor: Michael Ignatieff
Rating:

Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2014
Traducere: Ioana Aneci
Numar pagini: 288
ISBN: 978-973-46-4587-9

„Odată cu apariția fotografiei, familiile sărace au avut un nou tip de moștenire: o fotografie de 6 bănuți care poartă codul moștenirii genetice. Nu puteau lăsa moștenire o proprietate, dar puteau lăsa moștenire istoria transmiterii din generație în generație a curburii buzelor, a formei frunții, a liniei maxilarului. Oferind o prezență tăcută a generațiilor dispărute și răspândind această prezență în întreaga cultură, fotografia a jucat un rol relevant în aducerea problemei identității personale în centrul preocupărilor culturale. Conștientizarea faptului că trebuie să creăm și să ne descoperim locul în lume a fost cândva privilegiul unei elite educate, iar acum este o situație culturală generalizată. Căci, ajutând la construirea identității de-a lungul timpului, fotografia pune și problema libertății individului de a-și construi prezentul.” [Citeste tot Articolul]
În vizuina unui iepure cu ochi de chihlimbar
Autor: Edmund de Waal
Rating:

Editura: Polirom
Anul aparitiei: 2014
Traducere: Ioana Aneci
Numar pagini: 420
ISBN: 978-973-46-4195-6

Nimic nu mi se pare mai greu decât să recenzezi o carte de cinci stele, maximul permis în registrul nostru. Îmi trec atât de multe idei și lucruri prin minte, pe care vreau să le punctez și să vi le împărtășesc, încât cel mai adesea nu iese nimic concret la finalul sesiunii de scris. E prea forțat, prea alambicat, poate prea subtil sau subiectiv, fără o idee concisă în jurul căreia să înfășor toate micile detalii care fac de multe ori ca o carte să fie mai mult decât bună sau frumoasă și o fac să fie superbă.