Intrebare? Dezbatere!
Scris de Gabriel Adrian Mirea • 11 august 2007 • in categoria Altele
Civilizatia reuseste sa-i faca pe oameni mai fericiti?
Libretistul lui Mozart, italinaul Lorenzo da Ponte a indrumat o dezbatere publica la seminarul din Treviso cu aceasta tema in secolul al 18-lea. Datorita acestui afront adus Bisericii, a trebuit sa se refugieze in Germania. Credeti ca intrebarea sa are drept consecinta raspunsuri eretice?
Citeste cele 13 COMENTARII si spune-ti parerea!
-
billy spune:
Deocamdata raman la intrebarea lui da Ponte, simplificand la maxim.
Un intreg secol, al XIX-lea, dominat de “mitul bunului salbatic”. Concept impus de un filosof din secolul anterior, J.J. Rousseau. Tot Romantismul este strabatut de lamentatia continua dupa paradisul pierdut de omenire in procesul de civilizare.
Si asta pana cand un om de stiinta, un psihiatru, rastoarna complet aceasta ipoteza. Sigmund Freud spune ca, de fapt, fara interventia societatii, cu atributele ei, cultura si civilizatia, omul ar ramane doar un animal dominat de instincte. Ideea asta domina secolul XX.
Ce-o sa fie in secolul XXI ? Mai adaug si eu o intrebare la cele puse de Gabriel. -
gabimirea spune:
Billy – te-ai apucat in primul tau raspuns sa despici firul in patru. Oare cine a cerut definirea unor termeni ca fericire,civilizatie, alea-alea. Cred ca trebuie o abordare mai simplista – pur si simplu sa incercam sa raspundem la intrebarea din titlu. Suntem mai fericiti in costum si camasa scrobita? Urmand politica aceea corecta? Vorbind doar ce trebuie si neimplicandu-ne. Consumand aceleasi chestii la cantinele cu plata capitaliste ori dand locul la toate babele simulante in tramvaie? Suntem mai fericiti ca le sarutam mana femeilor in loc sa punem mana pe ele si sa le tragem in tufisuri?
Apoi povestea cu erezia – cred ca e un fel de semn de civilizatie cu betesug, distonanta, un semn de golanie, de nepasare, de interpretare anapoda.
Si cand pui o asemenea intrebare ar mai putea avea o consecinta -in fond intrebi sistemul in care traiesti daca te face fericit.Or daca este de tip totalitar – atunci fericirea este de la sine inteleasa si cel care se declara nemultumit, nefericit devine automat dusmanul unui asemenea stat, oportunistul chiabur cum ziceau comunistii de pilda.Thaistory – citatul acela al lui Thomas Hardy pleaca de la conceptia omului primitiv ca nu si-a asigurat painica. Civilizatia indeparteaza aceasta spaima. Obtinerea mesei urmatoare nu mai este o problema esentiala pentru omul civilizat. Stie cum s-o obtina, ba uneori si-a asigurat papica pentru mai multe secole.Mai mult cred ca Hardy a expediat problema fericirii intr-un tainic joc de cuvinte si pe deasupra dintre acelea care lamuresc bustean. Care este ideea din citat – nefericirea este omniprezenta, pe cand fericirea e un simplu accident. In aceste conditii, deja totul s-a demonstrat. Daca fericirea este doar intamplatoare, nu mai avem nevoie de civilizatie – fericirea vine oricum la fel de rar – si prin urmare revenim la tufisuri şi bata ca simbol de barbatie.Probabil ca ar trebui sa iesim cu mana pe geam si sa fluturam o paine tipand manelist – Cicalacacichicha, am o paine!
-
rebecca spune:
Daca Billy s-a apucat sa despice firul in patru si rapunsul lui nu te-a multumit atunci inteleg din raspunsul tau ca de fapt e o simpla intrebare de chestionar. Ca sunt oamenii fericiti sau nu in actualul sistem nu e mare lucru de aflat. Chiar si in sondajele de tip electoral gasesti raspunsul. Problema e cu “mai fericiti?”. Comparativ cu ce? Stim noi daca oamenii simpli din epoci trecute au fost sau nu fericiti? Care filosof a vorbit in numele a milioane de oameni (sustinut, obiectiv, nu ca o simpla opinie). Chiar si termenul de “civilizatie” e liber la interpretare…
Imi place intrebarea dar nu inteleg de ce trebuie sa anulezi niste raspunsuri perfect valabile. La partea filosofica, totul e interpretabil…
“Cand aud pe cineva cum ofteaza: ‘ce grea e viata’ sunt intotdeauna tentat sa-l intreb: ‘in comparatie cu ce?’” (Sydney J. Harris) -
cristian spune:
Care afront? Nu văd afrontul…Întrebarea aceea despre civilizaţie a fost luată drept afront?
Răspunsul meu este NU. Civilizaţia a adus oamenilor doar fericirea de a fi şi nevrotici, pe lângă că erau deja prost alcătuiţi.
-
billy spune:
Gabriel, tumultuos si talentat, a ajuns in cateva randuri la concluzia la care as fi ajuns si eu peste vreo zece mesaje. Asa ca, din pur spirit de contradictie, o s-o fac putin pe avocatul diavolului.
Costumul si camasa scrobita, ca simboluri ale civilizatiei, sunt nesuferite. Dar dusul ? Da, un dus bun bun, dupa o zi prafuita la +40 C, nu te face macar putin fericit ? Asta nu-i tot un simbol al civilizatiei ?
Povestea cu sarutatul de mana si trasul in tufis. Cred ca orice barbat normal are din cand in cand idei nu prea ortodoxe privind vizitele prin boscheti.Dar gandul ca personaj principal ar putea fi si prietena, iubita sau sotia lui nu cred ca il face prea fericit. Civilizatia, care iti permite asemenea placeri numai cu acordul partenerei, pare a fi din nou un rau necesar. -
cristian spune:
“Datorita acestui afront adus Bisericii, a trebuit sa se refugieze in Germania. Credeti ca intrebarea sa are drept consecinta raspunsuri eretice?”
Pun şi eu o întrebare semi-preţioasă: care afront? Este vorba de un afront în textul-propunere postat de Rebecca. Seminarul respectiv a constituit un afront sau întrebarea pusă? E greu să se precizeze acest lucru?
***
@billy: “Sigmund Freud spune ca, de fapt, fara interventia societatii, cu atributele ei, cultura si civilizatia, omul ar ramane doar un animal dominat de instincte.” Freud se numără printre genialii mei dragi. Dar NU a fost nevoie să vină el să spună ce a scris billy. Nici nu e nevoie a fi citat pentru a defini omul ca “animal dominat de instincte”. Este o evidenţă!În plus, în ciuda anilor de “civilizaţie” omul este în continuare dominat de instincte. Freud şi cei din şcoala lui din asta au trăit: din încercarea de a-i vindeca pe cei dezechilibraţi şi, deci, suferinzi din pricina interpretării ad litteram a cerinţelor civilizaţiei.
Tot @billy: “Un intreg secol, al XIX-lea, dominat de “mitul bunului salbaticâ€. Fii sigur că omul de rând nu a fost deloc frământat de mitul le bon sauvage. Dacă elitele febrile vehiculau în neştire această teorie şi extensiile ei, poporul îşi vedea în continuare, liniştit, de superstiţiile sale precreştine şi de mersul neabătut la biserică.
-
cristian spune:
Deci, care afront? Şi cum poate cineva întreba dacă noi credem că o întrebare ar fi putut genera răspunsuri eretice!?
Cum să răspundem noi la asta? Pot scrie că da, a avut parte de răspunsuri eretice sau că nu, nu a primit răspunsuri eretice. Şi să argumentez. Dar în gol.
Şi, până la urmă, eu cred că întrebarea nu ar fi trebuit să genereze răspunsuri eretice. Poţi da răspuns chestionării fără a implica în vreun fel Biserica…Dacă libretistul a încercat să pună în antonimie Biserica şi Civilizaţia, atunci avem de a face cu o prostie, cu o non-discuţie. Dacă într-acolo “trebuia” să se îndrepte această dezbatere, mă retrag.
Biserica este astăzi suficient de slăbită pentru a-mi face vreo plăcere să dau în ea, să fac pe revoltatul neîmpăcat cu ea.
-
cristian spune:
Respectele mele. Fără ironie. Mai greu se face mea culpa în aceste zile. :)
billy spune:
11 august 2007 | 10:20 pm
ohoho…excelenta initiativa..dar ai aruncat din prima artileria grea..cel putin trei termeni grei, chiar si de definit: civilizatie, fericire,erezie..plus doua intrebari cu cheie..e de lucru aici..revin.