Esti aici: bookblog.ro » Istorie, Raluca Alexe » O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri
O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri
Autor: Neagu Djuvara
Rating:
Cel mai bun profesor de istorie
Sunt sigură că la baza pasiunii mele pentru istorie au stat şi profesorii de care am avut parte de-a lungul timpului. În gimnaziu, de exemplu, am avut-o profesoara pe doamna Turculeţ. Era tânără şi nemaipomenit de drăguţă şi pe lângă faptul că ne preda destul de sistematic cât să putem reţine (mai) toate informaţiile, făcea cu elevii care dădeau capacitatea la istorie şi ore suplimentare. Apoi la liceu l-am întâlnit pentru doar un an pe “Manea”. “Domnul Manea” ar fi sunat prea gingaş pentru statura dar mai ales pentru tonele de istorie pe care le ştia, aşa că nu i-am spus niciodată astfel.
La 23 de ani l-am întâlnit pe Neagu Djuvara. Vorba-vine “l-am întâlnit”, deşi, dacă citeşti O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, e ca şi cum ai asista la o lecţie de istorie. Neagu Djuvara e genul acela de profesor la lecţiile căruia nici nu-ţi trece prin gând să întârzii, da-ra-mi-te să lipseşti. E genul acela de profesor care te face să îi iubeşti materia.
Detaliile fac diferenţa
Lucrarea lui Neagu Djuvara are două mari avantaje. Primul este acela că este o transcriere a audiobook-ului cu acelaşi nume. Se păstrează astfel o parte însemnată a oralităţii inevitabile într-o înregistrare. Strategie sau nu, dar tocmai exprimări de genul „până la urmă, dacă ne gândim că…”, „voi reveni imediat şi la Ţara Românească”, „tratat despre care am vorbit şi mai devreme”, „dar constant că n-am spus încă” sunt cele care “îndulcesc” tehnicitatea, să îi spunem, a cărţii.
Al doilea avantaj este acela că nu se pierde în detalii. Dacă într-un manual de istorie eşti bombardat cu ani, cu domnitoraşi mărunţi, cu reforme neaplicate, Neagu Djuvara cunoaşte foarte exact înţelesul cuvântului “scurtă”: 259 de pagini de lucruri esenţiale pe care trebuie să le ştii despre istoria poporului tău, indiferent că vrei să emigrezi sau nu.
Ştiaţi că…
Am minţit. De fapt sunt trei mari avantaje. Al treilea este acela că înveţi lucruri şi permiteţi-mi o exprimare foarte neprofesionista, su-per-tari. Lucruri pe care nu ţi le spun la şcoală. Lucruri interesante, care nu se potrivesc cu “stilul academic”, sau considerate detalii, dar din acelea neimportante.
De exemplu, ştiam că Mihai Viteazu a fost ban al Craiovei, dar nu ştiam că era cel mai înalt “grad” pe care îl putea avea un boier la vremea aceea. Ştiam că Al. Ioan Cuza fusese pârcălab de Galaţi, dar nu ni se spusese că asta însemna “comandant de cetate la graniţă”. Am aflat că Teleorman vine de la deli orman, care în cumană înseamnă “pădure nebună”, că guvernului turc i se spunea “Poarta Otomană” din cauza porţii frumos împodobite de la intrarea în Serai prin care nici măcar ambasadorii străini nu puteau trece fără învoire specială. Şi am mai aflat, printre altele, că numele Constantinopolului a devenit Istanbul din cauza ţăranilor greci stabiliţi în “ghetoul”grecesc Fanar; opriţi la porţile oraşului de către vameş şi întrebaţi unde merg, ei răspundeau în limba lor că merg în oraş: “Is tin pólin”- de unde s-a ajuns la Istanbul.
Domnul profesor se opreşte cu povestirea după conferinţa de la Ialta din 1945 şi instalarea regimului comunist. Ceea ce mi se pare o mişcare foarte înţeleaptă. Evită astfel discuţiile în contradictoriu pe care le generează de fiecare dată comunismul, discuţii care ar fi ştirbit din frumuseţea poveştii pe care a spus-o cu atâta măiestrie.
Despre cartea profesorului Neagu Djuvara acum, pot sa va spun ca este o carte celebra si pot sa spun ca domnia sa face mari eforturi ca tinerii de astazi sa mai sacape putin de calculatoarele care ne au transformat in niste sclavi si sa ne aplecam spre carte, spre cultura. O carte de istorie este o fereastra minunata spre alta lume spre alte destine spre alte perioade , este un prilej minunat sa facem comparatii cu lumea de astazi si sa meditam spre viitor, la destinul acestui popor.
Desi spun ca pana astazi, cand am intrat pentru prima oara pe acest site, am citi destul de multe carti de istorie am aflat multe lucruri din aceasta recenzie, precum de unde vine numele de Poarta dat guvernului otoman sau de unde vine numele de Istambul , am crezut ca acesta este un nume dat de turci si ca in limba lor insemna ceva si prin care ei vroiau sa se desprata de traditia bizantina.
Va multumesc pentru noile cunostinte care sper eu ca au intrat in bagajul de meu de cunostinte pentru mult timp de acum incolo.
Despre carti intotdeuna cu prietenie este si deviza mea.
va salut si va rog sa mi spuneti daca pot sa fac comanda pentru unele carti de istrorie pe care le ati prezentat pe acest site
o zi buna.
Neagu Djuvara scrie bine istorie, o cunoaste bine dar anul trecut a avut parte de acel incident neplacut datorita caruia, acum, opera sa devine mai interpretabila.
Intru cu drag pe acest site, sunt curioasa cine si de ce mai citeste, ma bucur cand vad ca altii iubesc la fel de mult ca si mine o anumita carte.
Tocmai de aceea imi permit sa intreb: ce inseamna dara-mi-te? Daca e scris intentionat asa, pt efect, imi cer scuze. Daca nu… nu are sens sa mai continui.
Si putin on-topic: lucrurile acelea noi pe care ni le spune Djuvara, se aflau si in cartile de istorie… Poate nu fix in manualul pe care ti l-a recomandat profesorul, dar pasionat fiind, poate mai arunci o privire si pe manualul dupa care lucreaza cei din liceul paralel, de ex.
Cartea merita citita.Daramite e conjunctie,deci se scrie intr-un cuvant…
Arana, trebuia sa mai fie o liniuta in cuvantul ala, scris asa, intocmai cum ai banuit, pentru efect; am uitat sa o trec acolo, multumesc pentru sesizare.
Cat despre lucrurile noi, eu am facut o selectie, au fost mult mai multe, despre care nu cred ca au reusit sa ajunga in nici unul din manualele alternative, tocmai pentru motivul pe care l-am expus (nu am citit toate manualele
, e doar o parere proprie, pe care o impartasesc si altii).
Iar daca sunt pasionata de istorie, mai bine mai citesc o carte, decat sa citesc doar un alt manual, despre care stim cu totii cum sunt scrise si scandalurile pe care le-au iscat.
SAPCA, ma bucur ca ai gasit lucruri interesante aici
, se intampla frecvent pe bookblog 
.
Direct de pe site nu poti da comanda, dar sunt destule magazine online de carti care ti-ar putea fi de ajutor
.
DA ASA ESTE domnul Djuvara anul trecut a intrat intr-o polemica aprinsa cu cativa domni istorici.
Eu nu stiu prea bine problema dar din ce mi au spus colegii de munca cred ca era problema aceea cu origina cumana a unor voievozi romani cum ar fii Basarab I si este normal ca cineva sa incerce noi ipoteze, din aceste lucruri se mai face putina lumina in negaura secolelor XIII-XIV, secole care au dus la nasterea Tarilor romane(mai putin Transilvania).
In ceea ce priveste manualele de istorie de la liceu pot sa va spun ca n-am mai intrat in posesia unui manual de istorie de vreo 6 ani, dar nu confundati o carte de istorie cu un manual, manual este un auxiliar la indemana profesoruluzi si a elevului, mai pe scurt -manualul trebuie sa aiba doar cateva notiuni cheie care trebuie apoi dezvoltate prin munca la biblioteca si alte lucruri.
M-as mira daca lucrurile scrise in recenzia carti(facauta de doamna Raluca)s-ar gasi si in aceste manuale.
un lucru trebuie sa tinem toti minte nu poti stii istorie daca citeste manualele de istorie de astazi si din nici un timp , manualul este pentru cei care fac primi pasi in tainele istoriei.
Am citi toate interventiile cu multa atentie si inca o data sunt ,, impresionat,, ca ne legam de greselile gramaticale care de multe ori sunt inerente si ne legam mai putin de idei de informatiile gasite.
As mai avea o rugaminte poate imi spuneti un site in care polemizeaza impatimiti de istorie .
In cazul in care termin de citit o carte interesanta pot sa fac o prezentare a ei pe blog ?
Inca o data o seara minunata si lectura placuta
Citesc cu mult drag cartile domnului Djuvara si as adauga la recenzia Ralucai inca doua argumente pentru “O scurta istorie…”.
: prin povestire sunt strecurate detalii care ii dau veridicitatea unor memorii, ceea ce o face foarte savuroasa.
Primul este acela ca domnul Djuvara prezinta evenimentele integrandu-le constant in istoria europeana, ceea ce ofera o imagine de ansamblu edificatoare. De exemplu, poate ca doar o parte dintre cititori au realizat ca atunci cand la noi se semnau Regulamentele Organice, in tarile din vest era in floare Revolutia Industriala, ceea ce explica o parte din “handicapul” tarilor romane.
Al doilea argument este pur subiectiv
DECALAJUL intre Europa de vest si cea de est nu s-a datorat numai romanilor ci conjuncturilor istorice (as aminte aici prezenta migratiilor in Europa de Est pana la 1241 , pe cand in Europa de Vest acestea se terminase cu cateva sute de ani.
Nu trebuie sa punem pe acelasi plan aparitia Regulamentelor cu aparitia fabricilor si masinilor in Europa de Vest.
Daca am fi sa ne gandim la Regulamentele organice ele sunt considerate primele constituii ale noastre (ele au fost facute datorita interventie Rusiei) iar prima constitutie scrisa in Europa a fost cea franceza scrisa in 1791, diferenta este intre 1791 si 1830.
Oricum diferenta era si este foarte mare, si in special in ce priveste planul economic.Un istoric spunea intr-o carte celebrta ca Europa de vest este Europa calului de putere (adica a masinii cu aburi )iar Europa de Est este Europa calului de tractiune
Orice istoric trebuie sa prezinte evenimentele in concordanta cu evenimentele de pe plan extern ca asa n-ai mai intelege prea multe.
SAPCA, ai dreptate, in carte Neagu Djuvara vorbeste destul de mult despre originea (presupus) cumana a lui Basarb si da niste argumente destul de logice, dupa parerea mea de neprofesionist. Insa ce m-a surprins in mod placut este ca de multe ori spune lucruri de genul “insa aceasta este doar parerea mea”, “spun unii istorici, desi sunt foarte des contestati”. Adica in prrivinta subiectelor sensibile, sa le spun, nu este deloc transant.
Cat despre diferenta mare dintre noi si restul
gandeste-te cat timp am fost noi sub influenta altora si pe cati a trebuit sa sustinem cu “materie prima” . Chiar daca Poarta a fost mai ingaduitoare cu noi in prima faza, din cauza ca furnizam o cantitate mare de grane, gandeste-te numai cati bani aveau sa isi recupereze domnitorii fanarioti care isi plateau tronul- si ghici de unde ii recuperau (in fine, cum zice si Djuvara, nu tot raul vine de la fanarioti 
). De Transilvania ce sa mai vorbesc…
Dupa cum vezi, istoria naste polemici chiar si fara sa spui ca Basarab a fost cuman
.
Da ai dreptate Raluca- mi se pare ca si marele Iorga era de aceeaşi părere spunea ca numele de Tohomir tatal lui Basarab sau Basarab sunt denumiri cumane, chiar cred că şi numele de boier. De ce sunt logice? pentru ca mult timp cumani au condus teritoriile de la sud si est de Carpaţi iar aceste teritorii erau numite in izvoarele vremii cu numele de Cumania.
Oare lenea multor romani nu este o reminiscenta de la aceasta robire a românilor de către străini în Evul Mediu ?
VA SALUT PE TOTI
Hm – Manea, Istorie, Cosbuc? Au ba?
Am doar amintiri placute legate de orele lui si momentele cand, hm, intamplarea facea sa mai dau bir cu fugitii de la orele dumnealui si sa ma opreasca pe coridor o zi sau doua mai tarziu pentru a ma anunta ca tocmai sunt castigatorul unui 2 pe care trebuie sa il rascumpar punand…burta pe carte.
Am tot luat 2 pana cand intamplarea a facut sa am o carte in mana si sa o pun pe burta.
M-a felicitat.
Anul asta se fac 10 ani de la terminarea liceului, asa ca probabil o sa ajung in tara pentru regulamentara intalnire. Sper sa reusesc sa mai dau de cativa dintre profesorii care mi-au ramas in amintiri.
Multam pentru vartejul de imagini si sunete nascut din simpla mentionare a numelui “Manea”. Ciudat si nu ma asteptam sa fie asa de multe.
NU STIU daca este bine ceea ce fac ca ma amestec prea des pe acest site, oricum as dori sa va mai propun inca un subiect de cugetare pentru acei care au terminat de cel putin 10 ani liceul si care isi mai amintesc de unii profesori si in special de profesorul de istorie.
Eu nu am avut ocazia voastra de avea un profesor de istorie care sa ma fascineze asa cum voi ati fost fascinati de profesorul Manea si totusi mi a placut foarte mult istoria si pot sa spun ca astazi sunt capabil sa port o discutie pe teme de istorie deci pot sa spun ca ceva istorie s-a lipit de mine. Oricum fata de toti profesorii am un mare respect fara ei nu as fi fost cel de astazi.
Si o altă problema este ca am vazut si am intalnit numeroase cazuri de persoane care au avut profesori de istorie foarte bine pregatiti care au lasat o impresie puterinica in inima elevilor dar care in ceea ce priveste pregatoirea(adica a lelevilor) lor in istorie era aproape 0.
Cum se explica asta ?
MĂ scuzaţi daca am facut ceva prin care v-am indispus.
H, ai recunoscut corect personajul
Ma bucur ca am reusit sa iti aduc aminte de intamplari… frumoase din liceu 
SAPCA, daca pur si simplu nu te pasioneaza o materie degeaba ai profesori extraordinari- ii vei pretui ca persoane, dar asta nu inseamna automat ca te vei atasa de materia lor.
Si nu ne-ai indispus cu nimic
discutam, nu? Doar suntem pe un blog 
.
Raluca, de ce nu? Pe masura ce imbatranesc descopar ca majoritatea amintirilor sunt placute.
O surpriza relaxanta, mai ales daca ai niste oameni in jur cu care sa poti sa treci prin ele si sa razi.
cartea e un jeg