bookblog.ro

Amprenta lui Galileo. Cele zece mari idei ale stiinţei.

Scris de • 31 July 2008 • in categoria

0Autor: Peter Atkins
Rating: 5 stele - Peter Atkins - Amprenta lui Galileo. Cele zece mari idei ale stiinţei. rating - recenzii carti
Editura: All

Peter Atkins - Amprenta lui Galileo. Cele zece mari idei ale stiinţei. - recenzie cartiJoseph Nye Jr. vorbeşte la un moment dat despre "paradoxul abundenţei", spunând că deja există prea multă informaţie şi că miza nu o mai constituie accesul la aceasta ci capacitatea de a o filtra şi de a o selecta, de a face faţă acestei avalanşe informaţionale. În acelaşi sens, atunci când vreau să învăţ lucruri noi mai degrabă caut o carte decât să bat cărările internetului, riscând să dau peste date greşite. Mă gândesc că din moment ce este publicată şi dacă mai are pe coperta patru şi câteva aprecieri, sunt mai multe şanse ca acolo să găsesc informaţii corecte.

Din punctul acesta de vedere (deocamdată) Amprenta lui Galileo este genul de carte care mă bucur că mi-a picat în mână, despre care acum ştiu că ar fi fost o lipsă dacă nu o citeam. Mai ales pentru o persoană de formaţie umanistă cum sunt eu, este chiar folositoare o carte care te învaţă ştiinţa astfel: Evoluţia, AND-ul, Energia, Entropia, Atomii, Simetria, Cuantele, Cosmologia, Spaţiu/Timp, Aritmetică. Nu devii un om de ştiinţă după ce citeşti cartea, dar cu siguranţă înţelegi mai mult din ce se întâmplă în jurul tău.

Unul din lucrurile care mi-au plăcut mult de tot este echilibrul între limbajul ştiinţific şi cel "nedescurajant". Peter Atkins reuşeşte să explice destul de bine teoriile generale din jurul conceptelor pe care le-am enumerat mai sus şi chiar dacă uneori explicaţiile sunt mai greu de digerat, cartea mi-a părut scrisă în mod clar pentru oamenii obişnuiţi (poate doar cu câteva înclinaţii spre ştiinţă) şi nu pentru cei care "lucrează" cu cele zece idei. Câteva referinţe istorice, puţin simţ al umorului şi informaţii (care mie mi-au părut) atent selecţionate, este reţeta pe care a adoptat-o cu succes Atkins.

Pe lângă aceste ingrediente, mi-a mai atras atenţia faptul că nu "transpiră" nici un pic de aroganţă dintre rândurile sale. Nu scrie neapărat pentru a demonstra cât de deştept este ci (şi) pentru că vrea să ofere informaţii care să ajute lumea. Pe lângă asta, nu desfiinţează pe micii contribuitori la dezvoltarea ştiinţei, ci are un cuvânt bun de spus despre fiecare. De exemplu, vorbind despre entropie şi cum în maşina cu abur este condensat întregul model de schimbare, Peter Atkins aduce vorba despre Sadi Carnot, unul dintre cei care au observat atent modul în care funcţionarea maşinii cu abur poate fi remarctă şi în natură: "Ideile lui Carnot despre maşina cu abur au fost fundamental greşite, dar el a identificat corect esenţa."

Amprenta lui Galileo este foarte densă şi să încep să vă povestesc despre ce puteţi găsi în ea ar fi curată nebunie. Am să dau totuşi un exemplu. Vorbind despre evoluţie, autorul se referă şi la sistemele de clasificare, de denumire a organismelor; aflăm astfel că primul sistem a fost elaborat de botanistul suedez Carl von Linné, mai cunoscut cu numele latinizat, Linnaeus. El este "responsabilul" pentru denumirile latineşti folosite pentru clasificarea organismelor.

Conform acestui sistem, iată clasificarea completă a fiinţelor umane: specia Homo sapiens, a genului Homo, din familia Hominidae, din suprafamilia Hominoidea, din infraordinul Catarrhini, din subordinul Anthropoidea, din ordinul Primatelor, din subclasa Eutheria, din clasa Mammalia, din supraclasa Tetrapoda, care este un membru al subfilumului Vertebrata, din filumul Chordata, din regnul Animalia din domeniul Eukarya, din organisme.

Pentru cazul în care sunteţi curioşi, Atkins a ales acest titlu, Galileo's Finger. The Ten Great Ideas of Science în original, gândindu-se la unul din degetele lui Galileo care se află la Muzeul de istorie a ştiinţei din Florenţa. Galileo, spune el, "marchează momentul de cotitură, momentul în care căutările din domeniul ştiinţei au pornit într-o direcţie nouă". Moştenirea lui Galileo este prezentă şi în fizicí£ şi în chimie şi chiar în biologie. Şi despre ea am aflat şi eu câte ceva citind această carte.

Scrisă de Raluca Alexe

Categorie: | Autor: | Editura:



Citeste cele 5 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. Jen spune:

    si eu am descoperit de curand ca sunt misto cartile de popularizarea stiintei :) pe asta in particular nu am citit-o, dar una foarte interesanta este ‘a short history of nearly everything’ – bill bryson (scoasa la noi intr-o editie ilustrata si cam scumpa sub titlul ‘despre toate pe scurt – de la big bang la adn’).

    raspunde

  2. Quotes Web spune:

    Am observat si eu ca siteurile / blogurile de stiinta au devenit foarte populare!

    raspunde

  3. ionut.m spune:

    Este o carte pe care ma bucur ca am citit-o.
    Lucrarea nu se vrea nicidecum exhaustiva in prezentarea celor mai mari 10 idei ale stiintei, ci mai degraba subiectiva, conducand cititorul catre un model personalizat al “decalogului”.
    Tocmai asta mi se pare genial la aceasta carte: faptul ca te pune fata in fata cu realitatea obiectiva interpretata subiectiv. Omul este in cautarea Adevarului absolut, insa acest adevar va fi intotdeauna subjugat de limitarile constiintei si inteligentei noastre. Procesul evolutiv al stiintei nu este un algoritm eficient, ci o multitudine de carari sinuoase, modelate dupa chipul si asemanarea omului.
    Este ceea ce spune chiar titlul prin evocarea amprentei lui Galileo.
    Nu atat conteaza adevarul cat ceea ce credem noi ca ar fi adevarul.
    Degeaba ai informatia bruta daca iti lipseste sclipirea de a sti ce sa faci cu ea.
    Este o carte de stiinta in adevaratul sens al cuvantului si nu un manual supraincarcat de cuantificari.
    Celor care o citesc li se dezvaluie cu mult mai mult decat informatia stiintifica expusa intr-un stil extrem de captivant.

    raspunde

  4. Cititor spune:

    Extraordinara cartea. Ultimul capitol a facut chiar sa-mi para familiara matematica. Capitolul despre evolutie are cateva idei revolutionare chiar si pentru biologi (de ex. ca evolutia nu opereaza nici cu specia, nici cu indivizii, ci cu informatia, care e “teribil de egoista”).

    raspunde

  5. Cititor spune:

    Cartea este si o explicare a importantei experimentului in stiinta; de aici si titlul, care este un omagiu pentru cel care a inteles ca pentru a cunoaste si explica trebuie sa pornesti de la observarea naturii, iar concluziile sa le verifici tot in acest fel. E amuzant cum pe tot parcursul cartii e ironizat Aristotel, “un ganditor in fotoliu”, genial, dar care “a ajuns sistematic la concluzii gresite” din cauza metodei.

    raspunde

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro