bookblog.ro

Vînătorii de zmeie

Scris de • 1 April 2008 • in categoria

1Autor: Khaled Hosseini
Rating: Khaled Hosseini - Vînătorii de zmeie rating - recenzii carti
Editura: Niculescu

Khaled Hosseini - Vînătorii de zmeie - recenzie cartiRomanul lui Khaled Hosseini, de curînd ecranizat, are toate ingredientele unui bestseller: prietenie, trădare, mîntuire, exotism, final fericit. Forma în care sunt acestea amestecate mi se pare una decentă, fără să se apropie de spectaculos, pe de-o parte, şi fără să ajungă printre clişee ilizibile, pe de altă parte.

Referindu-mă la ce se povesteşte şi nu la cum se povesteşte, Vînătorii de zmeie este un roman captivant: te poartă prin Afganistanul anilor "™70, calm, monumental, prin America imigranţilor, prin noul Afganistan acaparat de talibani, într-un ritm incredibil, care pare să scape de sub controlul autorului. Este povestea uluitoare care îşi exclude autorul, care se autoguvernează, care, asemenea basmelor, se află în afara credibilului.

Amir, eroul nesigur şi laş al propriei istorisiri, are tonul celui care vrea răscumpărarea greşelilor: faptul că l-a trădat pe Hassan, prietenul său din copilărie, îl urmăreşte toată viaţa, pînă cînd găseşte o cale de a-şi plăti vina. La fel de puternic este urmărit de dorinţa de a fi pe placul tatălui său, atît în timpul copilăriei, cît şi după ce emigrează împreună în America. Între aceste două coordonate cunoaşte Amir lumea, fie că este vorba de Kabulul din copilărie, de comunitatea afganilor din America sau de ruinele oraşului revăzut după zeci de ani. Astfel, chiar dacă este menţionat contextul social-politic, accentul cade pe istoria de scară mică. Felul în care personajele sunt integrate în istorie are însă ceva dintr-un exotism căutat, apărîndu-l pe occidentalul cititor de prea mult oroare şi servindu-i imaginile cu care s-a obişnuit deja din mass-media.

Pînă la urmă, alunecarea către clişeu este inevitabilă: clişeul este o formă concentrată de adevăr, un fel de instrument al acestuia. Totuşi, trebuie remarcat faptul că această istorie are destul conţinut cît să se povestească singură: reflecţiile personajului şi cele ale autorului prin personaj mai mult o dezavantajează.

Pînă aici este clar că reţeta care stă la baza romanului Vînătorii de zmeie funcţionează între nişte limite: ceea ce contează e povestea - acesta ar fi cel mai important principiu. Însă pentru felul în care apreciez eu o carte, educată în stilul european, povestea nu poate fi spusă oricum. Cu un pic de subtilitate, Khaled Hosseini ar fi extins metafora zmeielor pînă la Afganistanul dirijat de sforile altor state. Cu un pic de subtilitate, ar fi restrîns intelectualizările lui Amir, false în platitudinea lor, stridente dacă sunt puse în legătură cu experienţele nefericite prin care trece.

În final, recomand romanul celor care vor să se lase prinşi de o poveste tensionată şi emoţionantă, aparţinînd unei lumi despre care, în cazul fericit, ştiu cîte ceva de la jurnalele de ştiri sau filme precum Clona. Cititorii amatori de un stil care să merite exclamaţii admirative ar putea fi dezamăgiţi.

Scrisă de Mihaela Butnaru

Categorie: | Autor: | Editura:



Citeste cele 8 COMENTARII si spune-ti parerea!

  1. chinezu spune:

    mi-a placut foarte tare cartea
    iar filmului nu am ce sa ii reprosez masiv
    a fost politically corect raportat la carte
    nu cred ca se putea scoate mai mult

    raspunde

  2. Ovidiu Miron spune:

    E o civilizatie foarte interesanta, intr-adevar. Istoria isi are farmecul sau nemaipomenit!

    raspunde

  3. @chinezu: nu am văzut filmul. Spui că urmează întocmai cartea?
    @Ovidiu Miron: Hm, da, dar nu ştiu dacă pentru afgani are atîta farmec de vreo cîteva decenii încoace, din păcate.

    raspunde

  4. Mihnea spune:

    Filmul se deruleaza de cateva saptamani si la cinematografele din Thailanda.

    raspunde

  5. Irina spune:

    “Vanatorii de zmeie” e o carte care provoaca la acceptarea adevarului, de cele mai multe ori ocolit cu buna stiinta.Nici nu vreau sa vad filmul..am impresia ca ar stirbi din impactul pe care l-a avut cartea asupra mea.

    raspunde

  6. luki spune:

    da!este o carte care impresioneaza, cu mesaje directe si subliminale, am vorbit despre ea ore si recunosc ca nu am citit demult ceva mai bun si inca incerc sa prind curaj pentru a viziona filmul. Sunt prea multe pasaje care m-au impresionat, dar …acel pentru tine inca de o mie de ori… m-a dus cu gandul la cea mai frumoasa declaratie de prietenie, datorie…si iubire pe care un om rar cred ca ajunge sa o faca in viata sau poate unii nu o facem niciodata si as mai adaoga pasajul in care Amir este fericit pentru ca stie acum ca mama sa a rostit cuvantul profund..si te lasa pe tine cititorul sa cercetezi in sufletul lui pana unde te lasa propia profunzime.

    raspunde

  7. Buflea spune:

    Mi-a placut mult “Vanatorii de zmeie”, mai ales in prima parte, acolo unde copilul Amir, in absenta unei comunicari si legaturi afective cu tatal sau, isi rezolva greselile copilariei asa cum crede el ca este mai bine, cu mintea lui de 10 ani …si cade din greseala in greseala.
    Totusi, a doua parte a cartii m-a dezamagit putin – cade prea mult in telenovela, coincidentele sunt prea mari si este foarte previzibila … concluzia celei de a doua jumatati este “ea moare si el naste”.
    Totusi este o carte care nu trebuie evitata – per ansamblu este o lume despre care nu stim aproape nimic si care se zbate in atat de multe controverse.

    Hosseini a mai scris si o a doua carte “A thousands splendid suns” – care insa m-a cutremurat. Este considerabil mai bine scrisa ca prima, telenovela este aproape reala, iar Afghanistanul si lumea Islamica nu face decat sa ne mai cutremure inca o data.
    Nu stiu daca aceasta a doua carte a fost tradusa si in romaneste …are cineva idee ? Oricum, o recomand cu insistentza …

    raspunde

  8. Pingback: roman despre afganistan | Oraşul citeşte – Lecturi Urbane

Lasa un comentariu

Adresa de email nu va fi facuta publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste si

Copyright ©2011 Bookblog.ro