Jurnalele fascinează atât prin relatarea nemijlocită a unor fapte și întâmplări, cât și prin ideile ce mustesc dintre filele scrise de oameni celebri. Ne dau iluzia apropierii de așa minți luminate. Ne satisfac curiozitatea, dorința de inedit.

De aceea am ales cinci jurnale diferite ca scopt și conținut care merită citite și recitite.

Tu ce jurnale ai mai adăuga?

de Constantin Noica – Volumul reunește conținutul a șase caiete de însemnări scrise de Noica în perioada 1965-1987 și a fost publicat pentru prima dată în 1990. Jurnalul de idei este cea mai bună introducere în gândirea lui Noica, în sistemul său filozofic și chiar în Weltanschauung-ul și psihologia sa. A ține un „jurnal de idei" a fost preocuparea constantă a lui Noica începând din 1939, anul primelor notații pentru viitorul Jurnal filozofic, publicat în 1944.

de Yasunari Kawabata -  Una dintre cele mai cunoscute scrieri autobiografice ale lui Yasunari Kawabata. Fie că e vorba de agonia bunicului, evocată deopotrivă cu compasiune și exasperare, fie că e rememorată iubirea interzisă, platonica pentru un coleg de liceu, regăsim în aceste pagini câteva dintre temele care l-au urmărit pe Kawabata de-a lungul vieții: sentimentul pierderii ireversibile a celor dragi, singurătatea, dificultatea de a surprinde adevărurile ultime, fragilitatea dragostei.
CITEȘTE RECENZIA

de Nicolae Steinhardt – Poate unul dintre cele mai cunoscute și citite jurnale, Jurnalul fericirii esteîn egală măsură o operă de bilanț existențial, dar și una de redescoperire a sinelui în situații crâncene. „Am intrat în închisoare orb (cu vagi străfulgerări de lumină, dar nu asupra realiății, ci interioare, străfulgerări autogene ale beznei, care despică intunericul fără a­l risipi) și ies cu ochii deschiși;”- spune N. Steinhardt despre transformările sufletești petrecute în perioada de detenție.

– Anne Frank s-a născut pe 12 iunie 1929 la Frankfurt pe Main (Germania), iar la vârsat de 13 ani începe perioada în care ea, împreună cu familia și alți cunoscuți evrei, va sta acunsă de teama deportării în lagar, în așa-numita Anexă a sediului firmei patronate de tatăl său, în Amsterdamul ocupat de germani. În această perioadă de doi ani Anne a ținut aici un jurnal, devenind la un moment dat conștientă că el va reprezenta un document important după ce războiul se va sfârși.

de Salvador Dali -  Dalí are conștiina propriului geniu. Până la vertij. Pare să fie un sentiment intim foarte reconfortant. Părinții l-au numit Salvador tocmai pentru că era menit să salveze pictura amenințată cu moartea de către arta abstractă, de suprarealismul academic, de dadaism și, în genere, de toate „ismele“ anarhice. Jurnalul este deci monumentul pe care Dalí îl inalță gloriei personale. Lipsește din paginile lui orice urmă de modestie...

Cumpara acum de pe