Autor: Jhumpa Lahiri
Rating:

Cred ca acei scriitori care prezinta aspecte din viata si cultura indiana nu mai reusesc sa intre in categoria aparitiilor exotice datorita simplului fapt ca provin din Orient, cunoscut la noi mai mult prin acele filme in care toata lumea canta si danseaza (productii pe care personal nu le agreez).

Jhumpa Lahiri iese insa din acest tipar, poate datorita si faptului ca radacinile sale provin dintr-o regiune aparte a indiei, si anume Bangladesh-ul, care si-a castigat autonomia fata de India si Pakistan in 1947, respectiv 1971. Desi a crescut in America, autoarea pastreaza valorile culturale indiene, atat influentele orientale cat si cele americane regasindu-se intre paginile sale.

Cartea sa de debut este o colectie de noua povestiri ce are ca protagonisti personaje indiene, in special imigranti. La prima vedere, povestirile urmaresc aspecte obisnuite, poate chiar tipice ale vietii unor oameni care par sa nu iasa in evidenta prin ceva iesit din comun. Unicitatea momentului in care are loc fiecare eveniment prin care trec personajele dezvaluie faptul ca acesti oameni nu sunt cu totul obisnuiti, ci de multe ori inadaptabili, intr-o perpetua cautare a unor valori care, in afara orientului, sunt de negasit.

Fiecare povestire relateaza un eveniment ce ar putea avea loc in o suta de alte parti ale lumii in aceeasi zi, insa aspectul exceptional al acestora se datoreaza faptului ca, la final, acesta reuseste sa schimbe viata protagonistului principal. Fie ca este vorba de tanarul care nu a vazut niciodata tara parintilor sai, de insurateii care locuiesc in America, de menajera unui bloc din Calcutta sau de familia sosita in vizita in India, fiecare personaj cauta sa se regaseasca cumva, chiar daca nu sunt mereu constienti de lucrul acesta.

Indiferent daca reusesc sau nu sa se apropie de ceea ce au pierdut odata cu instrainarea fata de traditiile indiene, personajele reusesc sa iasa din tiparele obisnuite. Autoarea sugereaza, suficient de subtil, modul in care imigrantii indieni isi leapada cultura proprie dupa ce intra in contact cu o cultura americana oarecum artificiala.

Interpret de maladii reuseste sa fie o lectura placuta, ce poate fi citita intr-o dimineata relaxanta, la munte ori la mare (eu am citit-o in tren).

O recenzie de: Alin Gogan