0Autor: Edward St Aubyn
Rating:
Editura: Leda

Încă din prima clipă în care vezi titlul acestui roman nu poţi să nu te gandeşti la căldura maternă, la sentimentul de protecţie oferit de sânul matern şi de o posibilă regresie a omului matur spre copilăria în care beneficia de această protecţie. Titlul oferă astfel un important indiciu pentru ceea ce urmează, cu toate că motorul acţiunii este alimentat de un "lapte de mamă" otrăvit.

Romanul Lapte de mamă este continuarea trilogiei care prezintă istoria familiei Melrose. Acest al patrulea roman al sagăi se concentrează asupra lui Patrick Melrose - copilul devenit adult şi tată de familie.

Prima parte a romanului beneficiază de o narare deosebită, dar care totuşi atrage atenţia prin stângăcie şi neconcordanţă. Aubyn se foloseşte de vocea micuţului Robert, primul născut al lui Patrick, pentru a ne descrie experienţa traumatizantă a naşterii (ca despărţire de mamă) şi a creşterii fătului (ca înstrăinare de corpul matern protector). Deşi Aubyn are grijă să ne precizeze că Robert este un copil inteligent, constatările sale sunt greu de acceptat ca fiind doar judecăţile unui copil.

Însă naraţiunea începe să se relaxeze de îndată ce firul narativ este învârtit de la Robert spre adulţi şi implicit spre o voce narativă mai sigură şi mai credibilă.

Din roman reuşim cu greu să adunăm informaţiile care să ne ofere firul logic dintre primele trei volume şi continuarea lor în acest roman: se pare că Patrick a avut o copilărie şi adolescenţă umbrită de un tată vitreg violent şi nepăsător. Deşi provenind dintr-o familie foarte bogată, averea este înstrăinată de femeile familiei în defavoarea copiilor. Astfel, Patrick ar mai avea ca moştenire de la mama sa doar o proprietate, în sudul Franţei.

Această moştenire este însa şi sâmburele discordiei dintre Patrick şi mama sa, bolnavă de Alzheimer: subjugată de farmecul unui şaman şarlatan irlandez, Seamus, Eleanor donează proprietatea unei fundaţii New-Age. Cu toate că este avocat - deşi se pare ca nu îşi practică niciodată meseria (la fel ca tatăl său vitreg) - el nu pare capabil sau dispus să descopere o cale legală pentru a-şi recupera averea. De asemenea, depresia îl impinge spre un patetism şi o insatisfacţie continuă care îl paralizează şi îl împiedică să acţioneze. De multe ori Aubyn ne lasă să credem că timpul pierdut de Patrick, plângându-şi de milă că este un dezmoştenit fără vină, ar fi putut fi utilizat în vederea obţinerii unei averi care să asigure confortul răpit familiei sale.

Mary, care este cel mai probabil mama care inspiră titlul, trăieşte mereu cu spaima de a nu repeta greşelile mamei sale neglijente. Dacă în cazul lui Robert, primul lor născut, ataşamentul este întrerupt de retrezirea interesului sexual faţă de soţ, odată cu sosirea celui de al doilea fiu, Thomas, ea pare să se fi dedicat în mod definitiv şi absolut rolului de mamă. Atenţia excesivă faţă de Thomas, incapacitatea de a se despărţi de el măcar în somn, respingerea totală a soţului sunt toate doar semnele unei femei care îşi transformă drama unui copil neglijat de mamă într-un comportament matern sufocant şi excesiv.

Există în roman un subiect care ar fi meritat mai multă atenţie şi care ar fi putut fi explorat mai în detaliu: sinuciderea asistată. Mama lui Patrick, aflată într-o stare avansată a bolii, îi cere fiului să o ajute sa moară. Patrick, în mod surprinzător pentru inactivitatea sa generală, devine foarte implicat, gaseşte procedurile legale şi aranjează formaliţăţile prin care mama sa poate primi o injecţie letală.

Probabil că unul dintre subiectele cele mai surprinzătoare, comice şi puţin inspirate din roman o reprezintă episodul vizitei în America. Atitudinea ironica şi de superioritate a familiei engleze/europene faţă tot de ceea ce reprezintă cultura şi societate americană este dacă nu supărătoare, măcar nepotrivită cu restul temelor abordate de roman. Familia Melrose - în frunte cu Patrick şi Robert - îşi concentrează energia într-o critică continuă a alimentaţiei americanilor, a obezităţii unora dintre ei (echipaţi cu "airbaguri" de grăsime) şi a politicii duse de guvernul american.

Pe tot parcursul romanului, Aubyn păstrează acelaşi ton caustic şi neiertător. Familia Melrose (în afară de episodul "american") se concentrează asupra propriei decăderi şi a punctelor fierbinţi care îi subminează construcţia firavă: probleme conjugale banale, experienţa de a fi părinte (sau cum să înveţi să fii părinte) şi mai ales experienţa maternităţii, depresia post-partum, adulterul, drogurile, alcoolul şi sinuciderea asistată.

Scrisă de Ana-Maria Petriţan