Esti aici: bookblog.ro » Mihnea Simandan, SF/Fantasy » Cronicile Spiderwick
Cronicile Spiderwick
Autor: Tony DiTerlizzi, Holly Black
Rating: 
Spiderwick = Paianjenul-fitil
The Spiderwick Chronicles de Tony DiTerlizzi şi Holly Black totalizează cinci volume, dintre care am citit primele trei: The Field Guide (Book 1), The Seeing Stone (Book 2) şi Lucinda’s Secret (Book 3). Cronicile Spiderwick urmăresc aventurile a doi fraţi gemeni (Jared şi Simon) şi a surorii lor mai mare (Mallory). Aceştia descoperă în casa mătuşii lor, Lucinda Spiderwick, o lume fantastică, din care nu lipsesc spiriduşi, goblini, troli şi grifoni.
Cu toate că auzisem de aceste cărţi şi chiar le luasem în mână în biblioteca şcolii din Bangkok am tot amânat lecturarea lor. Dar, cum tema taberei de vara din luna martie este „Poveşti magice”, am decis să folosesc aceste cărţi, mai exact The Field Guide, ca punctul de plecare al lecţiilor ce le voi tine. Pe deasupra, cinematografele din Thailanda sunt deja pline de afişe ce fac reclama la filmul The Spiderwick Chronicles.
Cu toate că Spiderwick este un nume propriu şi deci nu necesită traducere, am făcut totuşi traducerea din subtitlu pentru cei cărora nu le place infuzia de cuvinte englezeşti cu care este invadată limba română.
The Spiderwick Chronicles vs Harry Potter
Prin pură întâmplare, până la momentul de faţă, am reuşit să citesc doar primele trei cărţi din Cronicile Spiderwick şi acelaşi număr de volume din seria Harry Potter. În continuare voi prezenta câteva asemănări şi deosebiri dintre cele două serii.
Cinci asemănari
În primul rând, cea mai evidentă asemănare este cea tematică: copii şi adolescenţi care trec prin nenumărate aventuri de ordin fantastic cu scopul de a atinge un ţel personal. În cărţile Harry Potter, personajul principal, un tânăr vrăjitor, doreşte învingerea forţelor răului, reprezentate de Voldermont, iar în Cronicile Spiderwick, cei trei copii doresc să descopere misterul „Cărţii de teren”.
În al doilea rând, în ambele serii există un substrat social care evidenţiază problemele familiale cărora tinerii eroi trebuie să le facă faţă zi de zi. Harry Potter este orfan, situaţie tragică care-l obligă să locuiască cu meschina familie Dursley, iar în Cronicile Spiderwick, cei trei copii trăiesc într-o familie destrămată. Fiind un copil special, Jared este cel care a fost cel mai puternic afectat de divorţul părinţilor. Simon, colecţionarul de animale, şi Mallory, iubitoarea scrimei, au reuşit să-şi interiorizeze durerea sufletească cauzată de „dispariţia” tatălui prin dedicarea totală asupra pasiunilor lor. Astfel, Jared, băiatul fară nici o preocupare, va fi cel care va descoperi „Ghidul de teren” şi lumea extraordinară a spiriduşilor şi a altor numeroase creaturi de poveste.
Cea de-a treia asemănare dintre populara serie Harry Potter şi Cronicile Spiderwick este existenţa creaturilor fantastice, o necesitate a acestui gen literar. Fiecare carte din ambelor serii introduce noi creaturi care fac deliciul unei lecturi uşoare. La sfârşitul fiecărei cărţi din seria Cronicile Spiderwick sunt introduse, prin ilustarţii de calitate, noi creaturi fantastice, a căror intervenţie va modera soarta personajelor principale.
Cu toate că n-am terminat de citit cele două serii, cel puţin până în volumul al treilea, binele învinge răul. Această a patra asemănare este întrucâtva de înţeles, fiind o caracteristică a genului şi a literaturii pentru copii. Să nu uităm că primele poveşti pentru copii au fost scrise cu un puternic caracter moralizator.
Ultima asemănare pe care am considerat-o demnă de menţionat este prezenţa personajului adult care pune sub semnul întrebării abilităţiile extraordinre ale eroilor-copii. Acest element prezent în multe cărţi pentru copii are rolul de a crea o legătură şi mai strânsă între tinerii cititori şi personajele principale ale cărţii, deseori cititorul identificându-se cu eroul neînţeles de către adulţii ce-l înconjoară.
Două deosebiri
Cronicile Spiderwick oferă cititorului un element esenţial cărţilor pentru copii, element ce lipseşte aproape cu desăvârşire din seria Harry Potter. Acţiunea, personajele şi locurile din Cronicile Spiderwick sunt genial de bine reflectate în numeroasele ilustrţii care acompaniază fiecare capitol în parte. Nici o descriere detailiată, chiar şi una ce se întinde pe mai multe pagini, nu are efectul revelator în ochii tânărului cititorului precum cel obţinut de o ilustraţie bine realizată, introdusă la locul potrivit.
Tony DiTerlizzi (ilustrator al cărţilor lui J.R.R. Tolkien) a creeat, în peniţă, desene grăitoare care îi vor face pe micii iubitori ai poveştilor să întoarcă următoarea pagină a cărţii doar pentru a afla cum a ajuns personajul principal din poză să fie înconjurat de goblini şi ce soartă a avut grifonul rănit. Astfel, ilustraţiile au un rol dublu: acela de a da o formă vizibilă personajelor şi creaturilor fantastice din carte, cât şi cel de a menţine alert interesul cititorului. Desigur, toate acestea se pot obţine şi prin descrieri detailiate şi o scriitură atractivă care să-l tină în suspans pe cititor, tehnici de altfel folosite de J.R. Rowling în seria Harry Potter.
Cea de-a doua diferenţă dintre cel două serii, sesizabilă în momentul în care vezi cărţile pe aceeaşi masă de lectură, este număr de pagini. Practic, fiecare carte în parte din seria Cronicile Spiderwick corespunde cu lungimea unui singur capitol din oricare volum din seria Harry Potter. Din acest motiv, cărţile despre tânărul vrăjitor ce studiază la Hogwarts pot fi savurate atât de copii cât şi de către cititori maturi, pe când aventurile lui Jared sunt atractive în special elevilor din ciclul primar şi secundar.
În loc de încheiere
Datorită marelui ecran, literatura fantastică este la modă aproape în întreaga lume, cu o duzină de filme adaptate după cărţi publicate recent sau scrise de autori consacraţi ai genului. Din punctul meu de vedere, ca profesor de limba engleză care modelează viaţa a câtorva zeci de elevi thailandezi, nu mă interesează sub nici o formă dacă un elev citeşte o carte care este la modă sau fabulele lui Aesop. Dacă la sfârşitul zilei, elevul meu merge acasă şi ia în mână din proprie iniţiativă o carte (indiferent în ce limbă este scrisă), atunci misiunea mea pentru acea zi a fost îndeplinită cu succes.
Citiţi o recenzie la Harry Potter şi camera secretelor, plus comentariile cititorilor noştri despre fenomenul Harry Potter.
Scrisă de Mihnea Voicu Şimăndan
[...] În Thailanda, noul anul şcolar 2008/2009 va începe în luna mai. În acest sens, nu de mult, am început un dosar în care adun povestiri, diferite texte de nonficţiune şi cărţi pe care intenţionez să le încorporez în programul de lectură în limba engleză al viitorilor mei elevi. Printre cărţile alese, alături de Cronicile Spiderwick de Tony DiTerlizzi şi Holly Black, se alfă şi Thai Folktales de M.L. Manich Jumsai. [...]
[...] + primele două volume (în thailandeză) din seria Cronicile Spiderwick. [...]