Esti aici: bookblog.ro » Alin Gogan, Lit. contemporana » Dick Ochi-de-mort
Dick Ochi-de-mort
Autor: Kurt Vonnegut
Rating: 
Pe spatele copertii se afla afirmatia urmatoare: “Cartile lui Vonnegut sunt de doua feluri: foarte bune si excelente. Dick Ochi-de-mort face parte din ultima categorie.”
Sunt de acord cu ceea ce scrie mai sus, insa doar pana la jumatate.
Deadeye Dick (prefer sa folosesc titlul original decat cel in romana) este un roman caruia numai Vonnegut putea sa-i dea viata in acest fel, adica putin bizar, putin dramatic, putin ironic.
Romanul inglobeaza povestea familiei Waltz povestita din perspectiva lui Rudy Waltz. Pentru ca o prezentare succinta a evenimentelor care se rotesc in jurul familiei Waltz nu ar putea sa se apropie de stilul in care este scrisa cartea, trebuie spus ca romanul cuprinde, printre alte situatii dirijate de soarta, o crima dubla produsa accidental, viata unui pictor fals care se asociaza cu Hitler in perioada premergatoare Primului Razboi Mondial, o casa extrem de ciudat cladita, un deces cauzat de o bucata de beton radioactiv, o piesa de teatru dezamagitoare pentru autorul ei si explozia unei bombe cu neutroni intr-un orasel american.
Reteta modului in care aceste elemente se leaga in cele din urma este data de catre Vonnegut.
Desi romanul are acea interpretare vonnegutiana a vietii, personal cred ca autorul a experimentat destul de mult in cadrul cartii. Din punctul meu de vedere, Deadeye Dick a fost pentru Vonnegut un roman al nostalgiei, in care a vrut sa spuna o parte din lucrurile pe care nu a reusit in cartile sale ceva mai cunoscute, atat in partea stilului (exemplu – aparitia retetelor culinare in cadrul povestirii), cat si a simbolismului (ceea ce vede el gresit in stilul de viata american).
Ca orice lucrare in care autorul prefera sa experimenteze, firul narativ se dezvolta destul de greu la inceput, stilul lui Vonnegut este aici mai apropiat de cel tragic decat de cel satiric, insa romanul se reabiliteaza pe partea de final.
Deadeye Dick are insa si neajunsurile sale, fapt pentru care nu o vad ca cea mai buna lucrare a lui Vonnegut pentru cineva care il citeste pentru prima data (Abatorul cinci sau Leaganul pisicii ar fi mai potrivite in acest caz).
O recenzie de: Alin Gogan
paginile in care el o impusca pe femeie si politistul vine la ei acasa, moment in care tatal recunoaste sunt incredibilie. cele mai bune din roman.
insa Kurt ramane mult mai bun in Abatorul cinci, acolo unde obuzul face un zgomot strasnic ca si cind Dumnezeu si-aar fi tras slitul.